Zaicear

Zaicear (în sârbă: Зајечар (Zaječar), în bulgară: Зайчар (Zaicear), iar în română și: ZăiceariRomânia - Hartă administrativă, Stiefel Eurocart, Oradea, 2002.) este un oraș și o municipalitate situate în districtul Zaicear, în estul Serbiei. Orașul Zaicear este centrul administrativ al districtului. În anul 2002, orașul număra 49.491 de locuitori, iar municipalitatea, al cărei centru este, număra 75.969 de locuitori.

Originea numelui orașului Există două păreri privitoare la originea denumirii orașului Zaicear. Una dintre ele spune că denumirea ar fi de origine turcă. Cea de-a doua părere spune că ar fi de origine românească: sintagma „Zăii cer” [un sacrificiu, o ofrandă], cu alte cuvinte: „Zeii cer”Este vorba, desigur, despre o „etimologie populară”.. Orașul mai este cunoscut în română și sub numele de Zăiceari. Istorie In apropiere este satul Gamzigrad, lângă care sunt ruinele cetății Felix Romuliana din fosta provincie Dacia Ripensis. La Felix Romuliana s-au născut împărații romani Galerius (293–311), Maximinus (305–312) si Licinius (308–324).

Geografie Zaicear este orașul principal al regiunii Timočka Krajina (în românește: „Frontiera Timocului”).

Localitățile componente ale municipalității Zaječar Borovac Brusnik Velika Jasikova Veliki Izvor Veliki Jasenovac Vražogrnac Vratarnica Vrbica Gamzigrad Glogovica Gornja Bela Reka Gradskovo Grlište Grljan Dubočane Zagrađe Zaječar Zvezdan Jelašnica Klenovac Koprivnica Lasovo Lenovac Leskovac Lubnica Mala Jasikova Mali Izvor Mali Jasenovac Marinovac Metriš Nikoličevo Planinica Prlita Rgotina Salaš Selačka Tabakovac Trnavac Halovo Čokonjar Šipikovo Šljivar

În 2008, populația orașului Zaječar era estimată la locuitori.

Repartiția populației în oraș (2002) Naționalitate Număr % Sârbi 94,95 Romi / Țigani 233 0,59 Iugoslavi 219 0,55 Valahi / Români 159 0,40 Muntenegreni 131 0,33 Macedoneni 111 0,28 Bulgari 84 0,21 Croați 80 0,20 Albanezi 34 0,08 Români 19 0,04 Sloveni 18 0,04 Maghiari 17 0,04 Musulmani 16 0,04 Gorani 10 0,02 Bosniaci 8 0,02 Slovaci 5 0,01 Germani 4 0,01 Cehi 3 0,00 Ucraineni 3 0,00 Ruși 2 0,00 Alții Књига 1, Становништво, национална или етничка припадност, подаци по насељима, Републички завод за статистику, Београд, фебруар 2003, ISBN 86-84433-00-9

Municipalitatea Zaicear Repartiția populației în municipalitate (2002) Nationalitate Număr % Sârbi 90,75 Valahi / Români 4,52 Alții

Repartiția populației în localități (2002) Localități cu o majoritate a sârbilor: Zaicear, Borovac, Brusnik, Veliki Izvor, Veliki Jasenovac, Vražogrnac, Vratarnica, Vrbica, Gamzigrad, Gornja Bela Reka, Gradskovo, Grlište, Grljan, Zagrađe, Zvezdan, Jelašnica, Klenovac, Koprivnica, Lasovo, Lenovac, Leskovac, Lubnica, Mali Izvor, Marinovac, Metriš, Nikoličevo, Planinica, Prlita, Rgotina, Salaš, Selačka, Tabakovac, Trnavac, Halovo, Čokonjar și Šljivar. Localități cu o majoritate a valahilor / românilor: Dubočane, Mala Jasikova și Šipikovo. Localități cu o majoritate relativă a sârbilor : Velika Jasikova și Mali Jasenovac. Localități cu o majoritate relativă a valahilor / românilor: Glogovica. Cultură 370px|thumb|right|Imagine din Felix Romuliana În apropiere de localitatea Zaicear, în satul Gamzigrad, se găsește situl roman Romuliana sau Felix Romuliana, un castru unde a murit și a fost înmormântat împăratul Caius Galerius Valerius Maximianus (născut pe la 250) - decedat în 311. Situl se compune din fortificații, palat în partea de nord-vest a complexului, bazilici, temple, băi calde, complex comemorativ și un tetrapylon. Situl oferă o mărturie unică a tradiției construcției romane marcate de ideologia perioadei celei de-a doua Tetrarhii.

Situl este înscris în lista patrimoniului mondial al Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, UNESCO.

Politica Alegerile locale din 2004 Repartiția locurilor Adunării Municipale (alegerile locale din 2004): Partid Locuri Partidul democrat 12 Partidul radical sârb 9 Coaliția „Pentru Zaječar” 6 Mișcare Forța Serbiei 5 Partidul democrat al Serbiei 4 Partidul Socialist din Serbia 4 Mișcarea sârbă pentru reînnoire 3 G17 Plus 3 Noua Serbie 2 „Preduzetnici za opštinu” 2

Alegerile locale din 2012 În urma alegerilor locale din Serbia care au avut loc în 2012, cele 51 de locuri ale adunării municipale din Zaječar au fost repartizate astfel:

Partid Locuri Regiunile Unite ale Serbiei 21 Victorie pentru o Viață mai bună 14 Să dăm un avânt Zaječarului 5 Alegerea unei vieți mai bune 4 Preokret 3 Partidul Socialist din Serbia - Partidul Pensionarilor Uniți din Serbia - Serbia Unită 3 Altul 1

Personalități Galerius (250-311), împărat roman (a murit și a fost înmormântat aici) Maximinus Daia (270-313), împărat roman Licinius (n. cca 250, la Romuliana, azi Zaječar - d. 325, Thessalonica), împărat roman (308-324) Nikola Pašić (1845–1926), diplomat și om politic Svetozar Marković (1846–1875), socialist sârb; Dragoslav J. Popović (1878 - 1928), medic militar; Zoran Radmilović (1933-1985), actor. Mirko Cvetković (n. 1950), om politic sârb, Președinte al Guvernului Republicii Serbia (din iulie 2008 până în iulie 2012)

Orașe înfrățite 20px|Romania Calafat, România 20px|Bulgaria Vidin, Bulgaria

Consulate Consulatul onorific al României

Bibliografie România - Hartă administrativă, Stiefel Eurocart: Stiefel Vaamer Eurocart SRL, Oradea, 2002 - Stiefel GmbH Lenting - Stiefel Eurocart Kft Budapest - Stiefel Eurocart s.r.o. Bratislava - Stiefel Verlag Mariazell - Stiefel Verlag AG St. Gallen Књига 1, Становништво, национална или етничка припадност, подаци по насељима, Републички завод за статистику, Београд, фебруар 2003, ISBN 86-84433-00-9 Књига 9, Становништво, упоредни преглед броја становника 1948, 1953, 1961, 1971, 1981, 1991, 2002, подаци по насељима, Републички завод за статистику, Београд, мај 2004, ISBN 86-84433-14-9

Vezi și Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO

Note

Legături externe Official page of Zajecar City Online portal of Zajecar City Zajecar news Zvezdan.hpage.com (PDF Knjige,Clipovi,Stari RTB Crtani,Vesele Slike,Topografske Karte,...)

Categorie:Orașe din Serbia

Zaicear

Źródło i licencja