Maidanez

thumb|300px|right|Câini comunitari (maidanezi) în cartierul Drumul Taberei din București Maidanezii sunt câinii fără stăpân de pe străzi, care au ajuns o prezență constantă și îngrijorătoare în destule locuri din lume din pricina mușcăturilor, bolilor care în cazuri extreme se soldează chiar cu moartea victimelor. Între animale, câinii sunt pe locul III în lume după numărul de decese provocate, cu 25 000 de decese/an, din pricina rabiei (după țântari 725 000 decese/an și șerpi-50 000 decese/an) Ei pot fi întâlniți în zone diverse ale globului, de la spațiul fostei Uniuni Sovietice și Balcani până în Asia și America de Sud. În lume există aproximativ 500 de milioane de câini, trei sferturi dintre aceștia fiind vagabonzi. În România, după 90, au fost înregistrate 13 decese provocate de mușcăturile maidanezilor Între cca 10.000-16 000 de persoane se prezintă anual la Centrul Antirabic din cadrul Institutului de Boli Infecțioase „Matei Balș”, din București, după ce au fost mușcate de câini, arată statisticile de până în 2013.CAMPANIE EVZ: Ce facem cu maidanezii?, 25 martie 2008, evz.ro, accesat la 12 februarie 2010 În 2010 13.220 de persoane au venit la Centrul Antirabic din capitală. 8.348 dintre ele au fost mușcate de câini maidanezi (63%). Potrivit unei estimări oficiale din iunie 2011 în România existau circa 1 milion de maidanezi. În București o numărătoare ASPA a indicat o cifră de cca 65 000 maidanezi în septembrie 2012. Întreținerea unui maidanez (medicamentele, mâncarea, curentul și salariile angajaților de la adăposturi) în adăpost costă 375 de lei pe lună, potrivit unei raport oficial., la care se adaugă suma necesară tratamentelor spitalicești ale oamenilor mușcați de maidanezi pe străzi (pentru cele 2000 persoane mușcate în Craiova se cheltuiesc 4 miliarde de lei). Orașele din România cu cei mai mulți maidanezi în septembrie 2013 erau București (65 000), Constanța (20 000), Galați (16000-25000), Craiova (9000), Pitești (8000) iar cu cei mai puțini maidanezi Târgu Mureș (0), Vaslui (30), Zalău (50), Alba Iulia (50-60), Drobeta Turnu Severin (150 pe străzi, 577 în adăposturi), Oradea (250 pe străzi, 410 în adăposturi). Celelalte orașe din România au câteva mii de maidanezi. În Brașov și Oradea a fost redus semnificativ numărul maidanezilor de pe străzi, rămânând doar câteva sute.Brașov, primul oraș din România fără câini maidanezi, Autor: Traian Deleanu, http://www.evz.ro/detalii/stiri/brasov-primul-oras-fara-maidanezi-948379.html În august 2014 numărul persoanelor mușcate de câini în București era mai mic cu 79% în raport cu septembrie 2013. În decembrie 2014 în București au fost raportate oficial doar 89 cazuri de mușcături de câini maidanezi, cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani.

Maidanezii în România thumb În România sunt un milion de câini, potrivit estimărilor făcute de Roberto Lorentz, director ASPA.

În cursul campaniilor electorale ale anului 2008, comentatorii scenei politice au considerat fenomenul maidanezilor (denumiți și câini comunitari) ca fiind al treilea în ierarhia problemelor cu care se confruntă majoritatea covârșitoare a orașelor României.

Institutul "Matei Balș" a pus la dispoziție statistici cu persoanele care s-au prezentat cu plăgi de mușcături la Centrul Antirabic din 1984 și până în prezent. În 1986, când începea febra demolărilor în Capitală, lăsând, implicit, numeroși câini de curte pe străzi, numărul de persoane mușcate creștea de la aproximativ 3.000 la 10.000. Punctul critic a fost atins în anul 2000, când peste 20.000 de persoane s-au prezentat la Centrul Antirabic. A urmat campania de eutanasiere a primarului de atunci, Traian Băsescu, moment în care numărul de mușcături a scăzut. În prezent, însă, numărul persoanelor care se prezintă la vaccin este din nou în creștere. În anul 2010, 13.220 de persoane au venit la Centrul Antirabic. 8.348 dintre ele au fost mușcate de câini fără stăpân. În primele patru luni ale lui 2011, s-au prezentat la Centru 4.034 de persoane, dintre care 2.861 fuseseră mușcate de maidanezi.

Aproximativ 10.000 de persoane se prezintă anual la Centrul Antirabic din cadrul Institutului de Boli Infecțioase „Matei Balș”, din București, după ce au fost mușcate de câini, arată statisticile din anii 2006 și 2007. Dintre aceștia, în jur de 8.000 sunt adulți, iar restul copii. În anul 2009, în București, 11.436 de persoane au ajuns la spital cu mușcături de câini, din care 7.571 au fost mușcate de câini fără stăpân și 3.865 de câini cu stăpân.

În Craiova sunt aproximativ 4.000 de maidanezi și un singur adăpost, în cartierul Făcăi, care dispune de 95 de locuriSoarta maidanezilor, amânată de alegeri, 17 aprilie 2008, evz.ro, accesat la 12 februarie 2010.

Potrivit unui raport pe 2007 al Direcției de Mediu din cadrul primăriei Timișoara, la fiecare cinci zile, o persoană a ajuns la spital mușcată de unul dintre cei peste 11.000 de maidanezi de pe străzi.

Boli răspândite de maidanezi Leptospiroză Directorul ASPA atrage atenția că aproape jumătate din maidanezi sunt bolnavi de leptospiroză. "Este o boală extrem de gravă care se transmite la om, iar cei mai predispuși să o facă sunt copiii. Boala se ia prin contactul cu urina animalului bolnav. Copii se joacă cu mânuțele în nisipul pe care au urinat câinii infectați și se îmbolnăvesc. Dintr-un studiu făcut de cei de la Institutul Cantacuzino a reieșit că aproximativ 50 la sută dintre câinii străzii sunt bolnavi de leptospiroză". Directorul Institutului de Boli Infecțioase "Matei Balș", Adrian Streinu Cercel, a declarat pentru Gândul că "leptosiroza canină este o boală infecțioasă care trece în organism prin piele. Este o boală transmisibilă, existând un risc potențial de îmbolnăvire, și netratată nu-i de joacă. Poate provoca sângerări sau insuficiență renală", a explicat el.ALERTĂ ÎN CAPITALĂ: Canicula i-a făcut pe maidanezi agresivi. Jumătate dintre câinii vagabonzi sunt bolnavi de LEPTOSPIROZĂ, de Maria MANOLIU Postat la: 01.08.2011 16:37

Febră butonoasă și maladia Lyme Aproape 80 de bucureșteni au fost tratați, în perioada 2008-2011, de febră butonoasă și maladia Lyme, boli infecțioase transmise omului de ectoparaziții (căpușe) care se află inclusiv pe câinii maidanezi , conform datelor Direcției de Sănătate Publică (DSP) București, făcute publice de Prefectura Capitalei.Zeci de bucureșteni, tratați de boli infecțioase transmise de căpușele de pe câinii vagabonzi, 1 aprilie 2011, http://www.realitatea.net/zeci-de-bucuresteni-tratati-de-boli-infectioase-transmise-de-capusele-de-pe-cainii-vagabonzi_820368.html Doctorul Bogdan Ion spune că de la o mușcătură de căpușă poți paraliza sau orbi.Boala Lyme (Borrelia) afectează pielea, încheieturile, sistemul nervos și alte sisteme sau organe. Simptomele și gravitatea lor pot varia de la o persoană la alta", a explicat medicul. Lyme mai este denumită și "boala cu 1.000 de fețe" pentru că poate copia simptomele a aproximativ 200 de alte afecțiuni. Boala Lyme (Lyme borrelioza sau borrelioza) este o boală infecțioasă produsă de o bacterie (Borrelia burgdorferi ), transmisă omului prin înțepătura de căpușă. Nu toate căpușele sunt purtătoare ale bacteriei Borrelia. Boala Lyme, denumită și borelioza, este o afecțiune transmisibilă, cauzată de bacteria Borrelia burgdorferi, se transmite prin mușcătura de căpușă. Aceste artropode înrudite cu păianjenii sunt mai active pe perioada verii și preferă zonele cu ierburi înalte, astfel încât sunt un pericol mai ales pentru turiștii din zonele montane, excursioniști, grădinari etc. Căpușele pot folosi drept gazde animalele de companie, precum câinii, sau animale sălbatice, preferate fiind căprioarele și șoarecii.

Alte boli Câinii maidanezi transmit și purici, viermi intestinali rabie (netratată este mortală) În lume au loc cca 55 000 de decese anual din pricina rabiei, mai ales în Africa și Asia. Câinii reprezintă sursa virusului în 99% din decese. Rabia se transmite la oameni prin contactul direct cu animalul infectat (salivă, mușcătură sau zgârietură). 40% din cei mușcați de un animal bolnav de rabie sunt copiii sub 15 ani. Vaccinul contra rabiei este folosit prima oară cu succes în 1885 de către creatorul lui, Louis Pasteur.

România, condamnată la CEDO din cauza câinilor vagabonzi

Judecătorii Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) au decis ca România să plătească despăgubiri în valoare de 9000 euro soților Georgel și Georgeta Stoicescu. Georgeta Stoicescu a reclamat statul român la CEDO în 2003 (no. 9718/03), însă în decembrie 2007, femeia a murit, soțul ei, Georgel Stoicescu continuând procesul. În octombrie 2000, femeia, în vârstă de 71 de ani la acea vreme, a fost atacată de o haită de câini vagabonzi.

Costuri Costuri pentru autorități Mihai Atănăsaoei, prefectul Capitalei, declara în septembrie 2011:,, Săptămâna trecută am primit de la Administrația Câinilor fără Stăpân o adresă din care reiese că întreținerea unui maidanez costă 375 de lei pe lună. În aceste costuri intră medicamentele, mâncare, curentul și salariile angajaților de la adăposturi. Pentru bătrâni nu cheltuim atât de mult".

”Costul pentru tratament este de 416 lei de persoană pentru cinci zile cu antitetanos și antirabice”, a declarat Viorel Iliuță, directorul Spitalului Județean ”Mavromati” din Botoșani.

Costurile ,,adopției" la distanță O tânără din Argeș plătește 77 lei pentru fiecare câine ,,adoptat" la distanță.

La Râmnicu-Vâlcea prețul este de 123 lei pe lună.

Piteștiul are cel mai mare adăpost pentru câinii comunitari din lume În 2001 Piteștiul a intrat în Guinness World Records cu cel mai mare adăpost pentru câinii comunitari. Adăpostul are o suprafață de 45.543 de metri pătrați, putând adăposti 3.000 de câini.Largest dog shelter | Guinness World Records Adăpostul este situat în localitatea Smeura de lângă Pitești și numărul câinilor aflați acolo este de 3700 câini, potrivit Protv.

Comportament teritorial thumb|Marcarea teritoriului prin mijloace chimico-olfactive (urină).

Câinii sunt animale teritoriale, caracterizate prin delimitarea și apărarea unui teritoriu. Semnalarea teritoriului se face prin mijloace chimico-olfactive (urină, fecale), optice (anumite poziții ale câinelui) și sonore (lătrat). Comportamentul teritorial se află în strânsă legătura cu sursa de hrană. Instinctul de teritorialitate apare și se manifestă când resursele mediului sunt limitate și pot fi apărate. În unele cazuri spațiul pe care există hrana nu e ușor de apărat, mai ales când aceasta e în cantitate mică sau are o mobilitate mare; în acest caz nu se dezvoltă instinctul de teritorialitate privind hrănirea.

Cazuri de persoane atacate de maidanezi Răniri thumb|Maidanezi în Drumul Taberei thumb|Maidanezi printre flori, în Drumul Taberei

În martie 2008, o profesoară de desen din București a fost atacată de un câine de pe stradăProfesoară de desen mutilată de maidanezi, 24 martie 2008, evz.ro, accesat la 12 februarie 2010. Jumătate din degetul mare de la mâna dreaptă i-a fost smuls cu tot cu tendon, iar la mâini, la ambele coate și la abdomen a suferit cusături.

În aprilie 2008, un copil de 9 ani, din comuna gălățeană Balintești, a fost internat în stare gravă la Spitalul de Urgență „Sf. Apostol Andrei”, din Galați, după ce a fost atacat și sfâșiat de o haită de 15 maidaneziCopil sfâșiat de 15 maidanezi, 04 aprilie 2008, evz.ro, accesat la 12 februarie 2010.

Tot în aprilie 2008, o fetiță de 6 ani a murit mușcată de câinii aciuați pe un teren aflat în litigiu între Primăria Constanța și Primăria AgigeaSfâșiată de maidanezi pe pământul nimănui, 14 aprilie 2008, evz.ro, accesat la 12 februarie 2010.

În martie 2010, șase metiși de pitbull care păzesc un iaz de pe raza satului Rotunda, județul Suceava, au atacat și sfâșiat o tânără care trecea prin zonăFemeie sfâșiată de șase metiși de pitbull, 30 martie 2010, evz.ro, accesat la 30 martie 2010. Pe 2 ianuarie, aceiași câini au atacat și omorât un bărbat în vârstă de 71 de ani.