Forostna sau Foroșteni (între 1942-1944)Codul general al României: (Codurile, legile și regulamentele în vigoare) Întocmit după textele oficiale, Volumul 30,Partea 1 (în , transliterat Forosna, în ) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent moldoveni (români).

Satul este situat la o altitudine de 203 metri, în partea de nord a raionului Noua Suliță. Istorie

Localitatea Forosna a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, nimundu-se inițial Forosna. În anul 1809 a fost construită aici o biserică de lemn pe fundament de piatră .

Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 – 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul Basarabia (în 1813) și transformându-l într-o gubernie împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la ChișinăuLucian Predescu - Enciclopedia României (Ed. Cugetarea – Georgescu Delafras, București, 1940), p. 563 ).

La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Forosna făcea parte din Ocolul Prutului de sus a Ținutului Hotin .

După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Forosna a făcut parte din componența României, în Plasa Lipcani a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români, aici neexistând ucraineni.

În anul 1935, în localitatea Forosna a avut loc un incendiu devastator care a mistuit biserica de lemn din comună. Incendiul a izbucnit în cursul nopții, după ce focul mocnise ore întregi în interiorul bisericii. În mai puțin de o oră, întreaga construcție și bunurile aflate înăuntru au fost distruse: icoanele, crucile, biblioteca parohială, șapte rânduri de haine preoțești, candelabrele, precum și cele patru clopote, care s-au topit din cauza căldurii. Cercetările au arătat că focul a fost provocat de neglijența epitropului, care, după terminarea slujbei, ar fi lăsat o lumânare aprinsă. Pagubele au fost evaluate la peste 400.000 lei, iar biserica nu era asigurată.

Actuala biserică din Forosna a fost ridicată în anul 1937, pe locul vechii biserici de lemn distruse de flăcări Ziarul Zorile, anul I, nr. 227, 17 decembrie 1935. (Cercetare: Valea Prutului).

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată RSS Moldovenească, iar părțile de sud (județele românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții de nord a Bucovinei cu Ținutul Herța și cu cea mai mare parte a județului Hotin din Basarabia Florin Constantiniu - O istorie sinceră a poporului român (Ed. Univers Enciclopedic, București, 2002), p.340-353.

În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți.

Începând din anul 1991, satul Forostna face parte din raionul Noua Suliță al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 957 (1+956), reprezentând 91,75% din populație . În prezent, satul are 987 locuitori, preponderent moldoveni (români).

Demografie

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Forostna era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%).

1930: 1.158 (recensământ) 1989: 1.043 (recensământ) 2007: 987 (estimare)

Note

Legături externe Datele generale ale recensământului din 2001 Date detaliate privitoare la numărul românilor Românii din Cernăuți

Forostna Forostna, Noua Sulitțaă Forostna, Noua Sulitțaă, Cernaăutți Categorie:Raionul Noua Suliță