Limba maghiară Distribuție geografică și statut Istorie Dialecte Fonologie GramaticăMorfologieVerbulSubstantivul, adjectivul și numeralulAdverbulPronumeleCuvintele funcționaleCuvintele propozițiiSintaxăPropozițiaFraza LexicLista Swadesh a limbii maghiare

Acest articol se limitează la partea din morfologia limbii maghiare care se ocupă de adverb, tratând clasificarea adverbelor, formarea de adverbe prin derivare și exprimarea gradelor lor de comparație.

Clasificarea adverbelor

Adverbele pot fi clasificate după mai multe criteriiSecțiune după Erdős 2001, 6. Határozószók (6. Adverbe), în afara informațiilor din surse indicate separat.:

După înțeles: – de loc: itt „aici, oda „încolo”, fentről „de sus”, felfelé „în sus”, elöl „în față”; – de timp: most „acum”, korábban „mai devreme”, majd „apoi”, éppen „tocmai”, holnap „mâine”, már „deja”, ritkán „rar”, mindig „totdeauna”, ismét „din nou”, egyszer „o dată”; – de mod: így „așa”, véletlenül „întâmplător”, szépen „frumos”, jól „bine”; – de stareCategorie de adverbe prezentă în unele gramatici ale limbii maghiare, de exemplu în Nagy 1980, p. 86 și P. Lakatos 2006, p. 140. Exprimă starea celui care efectuează acțiunea verbului căruia îi este subordonat adverbul. În gramaticile limbii române aceste adverbe sunt incluse în categoria celor de mod.: egyedül „singur(ă)”, együtt „împreună”, külön „separat”; – de măsură: nagyon „foarte”, alig „abia”, túl „prea”.

După caracterul direct sau indirect al exprimării circumstanței: – adverbe nepronominale: otthon „acasă”, tavaly „anul trecut”, hirtelen „brusc”; – adverbe pronominale: – demonstrative: itt „aici”, azóta „de atunci”, így „așa, în acest mod”; – interogative: hol? „unde?”, mikor? „când?”, hogy(an)? „cum?”; – relative: ahova „încotro”, ahogy „cum”, amerre „pe unde”; – nehotărâte: valahonnan „de undeva”, valahol „undeva”, valahogy „cumva”; – generaleCa în cazul pronumelor generale, unele gramatici nu consideră aceste adverbe ca o clasă aparte, de exemplu Lelkes 1979, p. 412, și Szende și Kassai 2001, p. 301, dar altele, cum sunt Nagy 1980, p. 86, sau Erdős 2001 le tratează astfel.: mindenhol „peste tot”, sehova „niciunde”, bárhonnan „de oriunde”.

După origine: – adverbe primare: itt „aici”, ott „acolo”, majd „apoi”, most „acum”, így „așa”, úgy „așa” etc.; – adverbe formate: – prin conversiuneBokor 2007, p. 240.: – din substantive: reggel „dimineața”, nappal „ziua”, este „seara”, éjjel „noaptea”; – din verbe la gerunziu: Lopva nézett a lányra „S-a uitat pe furiș la fată”; – prin compunere: jobboldalt „în partea dreaptă”, odahaza „acasă”, mindenfelé „în toate direcțiile”; – prin derivare.

Formarea adverbelor prin derivare

Adverbele derivate cu sufixe, în primul rând din adjective, sunt mult mai numeroase decât în română, adjectivele folosite ca adverbe fiind foarte rare în maghiarăSecțiune după Szende și Kassai 2001, pp. 285–290..

Sufixul -n este cel mai productiv. Se adaugă fără vocală de legătură la adjectivele terminate în a sau e, dar cauzează modificarea acestora: tiszta → tisztán „curat”, gyenge → gyengén „slab”.

La adjectivele terminate în altă vocală decât a sau e, sufixul se adaugă de regulă cu vocala de legătură a sau e, aleasă conform regulilor armoniei vocalice: kíváncsi → kíváncsian „în mod curios”, megható → meghatóan „în mod impresionant”, érthető → érthetően „inteligibil”, szomorú → szomorúan „trist”, egyszerű → egyszerűen „simplu”.

Și în cazul adjectivelor terminate în consoană se folosesc aceste vocale de legătură, plus n: szabad → szabadon „liber”, gyors „rapid” → gyorsan „repede”, meleg → melegen „călduros”, erős → erősen „tare”.

Adverbe derivate neregulat sunt: bátor → bátran „în mod curajos”, bő → bőven „pe larg”, gyakori → gyakran „frecvent”, hosszú „lung” → hosszan „îndelung”, könnyű → könnyen „ușor”, lassú „lent” → lassan „încet”, nehéz → nehezen „greu”, szörnyű → szörnyen „groaznic”.

Sufixul -ul/ül se adaugă adesea la adjectivele formate cu sufixele privativ-negative -atlan/-etlen, -tlan/-tlen -talan/-telen: boldogtalan „nefericit” (← boldog „fericit”) → boldogtalanul „în mod nefericit”, hihetetlen „incredibil” (← hihető „credibil”) → hihetetlenül „în mod incredibil”. Servește de asemenea la formarea adverbelor de la numele de popoare: magyarul „ungurește”, németül „nemțește”.

Sufixul -lag/-leg este cel mai puțin productiv: barátilag „prietenește”, egyénileg „în mod individual”.

Gradele de comparație ale adverbelor

Pot avea grade de comparație adverbele de mod și unele de timp și de locSecțiune după Szende și Kassai 2001, pp. 291–294.. Gradele de comparație se formează ca și cele ale adjectivelor, comparativul de superioritate cu sufixul -bb intercalat înaintea sufixului de formare a adverbelor, iar superlativul relativ de superioritate cu prefixul leg- aplicat la forma de comparativ. Exemplu de adverb cu gradele de comparație formate regulat:

+ Gradul pozitiv szigorúan „(în mod) sever” Gradul comparativ de superioritate szigorúbban (, mint) „mai sever (decât / ca)” de egalitate (ugyan)olyan/(épp)olyan szigorúan (, mint) „la fel de / tot așa de / tot atât de sever (ca)” de inferioritate kevésbé szigorúan (, mint) „mai puțin sever (decât / ca)” Gradul superlativ relativ de superioritate a legszigorúbban [a(z) … közül] „cel mai sever (dintre)” de inferioritate a legkevésbé szigorúan [a(z) … közül] „cel mai puțin sever (dintre)” absolut nagyon szigorúan „foarte sever”

Câteva neregularități:

Comparativul lui jól „bine” este jobban „mai bine”.

Unele adverbe pierd sufixul de adverb -n la gradul comparativ: későn „târziu” → később „mai târziu”, közel „aproape” → közelebb „mai aproape”, messze „departe” → messzebb „mai departe”.

Termenul de comparație fie se introduce cu conjuncția mint (Mária jobban énekel, mint Zsuzsa „Mária cântă mai bine decât Zsuzsa”, Mária jobban énekel, mint én „Mária cântă mai bine decât mine”), fie se pune la cazul dativ: Mária jobban énekel Zsuzsánál, Mária jobban énekel nálam.

Adverbe de loc

Se pot stabili mai multe serii de adverbe de loc, subîmpărțite după întrebările la care răspundSecțiune după Szende și Kassai 2001, pp. 294–298.. Fiecare serie se caracterizează și prin adjectivele care derivă de la adverbele respective. Ca și desinențele cazuale, postpozițiile și prefixele verbale, și adverbele de loc se caracterizează printr-un sistem triplu de exprimare a locului: locul spre care se efectuează o deplasare, locul la care se limitează ceea ce exprimă verbul regent al adverbului și locul din care se efectuează o deplasare.

Seria I:

hova?Acest adverb are și varianta hová?. „încotro?”Gradul pozitiv hol? „unde?”Gradul pozitiv hova? / hol?Gradul comparativ honnan? „dincotro?” Adjectiv derivat ki „afară” kint/kinn „afară” kijjebb „mai înafară” kintről „de afară” kinti „exterior” be „înăuntru” bent/benn „înăuntru” beljebb „mai înăuntru” bentről „dinăuntru” benti „interior” le „în jos” lent/lenn „jos” lejjebb „mai jos” lentről „de jos” lenti „de jos” fel/föl „în sus” fent/fenn/fönt/fönn „sus” feljebb/följebb „mai sus” fentről/föntről „de sus” fenti/fönti „de sus”

Exemple în propoziții: Kint erősen fúj a szél „Afară vântul suflă tare”, Menjetek feljebb! „Mergeți mai sus!”, Jöjjetek le! „Veniți jos!”

Seria a II-a:

hova? „încotro?” hol? „unde?” honnan? „dincotro” Adjectiv derivat kívülre „spre exterior” kívül „în exterior” kívülről „din exterior” külső „exterior” belülre „spre interior” belül „în interior” belülről „din interior” belső „interior” alulra „spre partea de jos” alul „în partea de jos” alulról „dinspre partea de jos” alsó „inferior” felülre/fölülre „spre partea de sus” felül/fölül „în partea de sus” felülről/fölülről „dinspre partea de sus” felső/fölső „superior” előre „spre înainte” elöl „înainte, în față” elölről „dinspre partea din față” elülső „dinainte, din față” hát(ul)ra „spre înapoi” hátul „înapoi, în spate” hátulról „dinspre partea din spate” hátulsó „dinapoi, din spate” középre „spre mijloc” középen „în mijloc” középről „dinspre mijloc” középső „mijlociu” oldalra „spre o parte” oldalt „într-o parte” oldalról „dintr-o parte” oldalsó „lateral”

Exemple în propoziții: Miért vannak a csatárok hátul? „De ce sunt atacanții în spate?”, Alulra írd a neved és a címed! „Scrie-ți numele și adresa în partea de jos (a paginii)!”, Középen szeretek ülni „Îmi place să stau în mijloc”.

Seria a III-a:

hova? „încotro?”Gradul pozitiv hol? „unde?”Gradul pozitiv hova? / hol?Gradul comparativ honnan? „dincotro” Adjectiv derivat közelre „aproape” közel „aproape”a közelben „în apropiere” közelebb „mai aproape” közelről „de aproape” közeli „apropiat” távolra „departe” távol „departe” távolabb „mai departe” távolról „de departe” távoli „(în)depărtat” messzire „departe” messze „departe” messzebb „mai departe” messziről „de departe” messzi „(în)depărtat” jobbra „spre dreapta” jobboldalt / jobbra „în dreapta” <div style="text-align:center">– jobbról „din dreapta” <div style="text-align:center">– balra „spre stânga” baloldalt / balra „în stânga” <div style="text-align:center">– balról „din stânga” <div style="text-align:center">–

Exemple în propoziții: Jobboldalt van egy templom; ott forduljon balra! „În dreapta este o biserică; acolo cotiți la stânga!”, A közelben nincs postahivatal „Nu este oficiu poștal în apropiere”, Messziről jövök „Vin de departe”.

Seria a IV-a:

hova? „încotro?” hol? „unde?” honnan? „dincotro?” Adjectiv derivat haza „acasă, spre casă” otthon / odahaza „acasă (acolo unde locuiesc)”itthon / idehaza „acasă (aici, unde locuiesc)” otthonról „de acasă (de acolo unde locuiesc)”itthonról „de acasă (de aici, unde locuiesc)”hazulról „de acasă” otthoni „de acasă (de acolo unde locuiesc)”itthoni „de acasă (de aici, unde locuiesc)”

Observație: Formele compuse cu ott „acolo”, itt „aici”, oda „încolo”, ide „încoace” diferențiază adverbele după locul unde se află vorbitorul în raport cu căminul său sau al altei persoane: Most itthon vagyok „Acum sunt acasă”, Nem vagyok otthon, az utcáról hívtalak fel „Nu sunt acasă, te-am sunat de pe stradă”, Mondd meg, mikor vagy otthon „Spune-mi când ești acasă” (destinatarul comunicării nu este la el acasă). Adverbele haza „spre casă” și hazulról „de acasă” nu implică aceste nuanțe de sens.

Adverbe de timp

Exemple: állandóan „mereu”, azonnal „îndată”, egykor „odinioară”, egyszer-egyszer „din vreme în vreme”, eleinte „înainte (vreme)”, először „mai întâi”, hamar „repede, curând”, az imént „adineauri, mai înainte”, korán „devreme”, legközelebb „cu proxima ocazie”, most „acum”, mostanában „în ultima vreme”, nemrég „nu demult”, nemsokára „nu peste mult timp”, örökké „veșnic”, rég(en) „demult”, soká(ig) „mult timp”, (leg)utoljára „(pentru) ultima oară” etc. Secțiune după Szende și Kassai 2001, p. 299..

Unele adverbe de timp au grade de comparație: hamarabb „mai curând”, korábban „mai devreme”, régebben „mai demult” etc.

Exemple în propoziții: Nem élhetek örökké a szüleim nyakán „Nu pot trăi veșnic pe spinarea părinților”, Az imént találkoztam vele a bejáratnál „M-am întâlnit cu el adineauri la intrare”, Mostanában gyakran gondolok rád „În ultima vreme mă gândesc deseori la tine”, Utoljára az irodában láttam „Ultima dată l-am văzut la birou”.

Adverbe pronominale

Adverbele pronominale pot fi considerate din două puncte de vedere: pe de o parte se diferențiază în interogative, demonstrative, relative, nehotărâte și generale; pe de altă parte se clasifică în adverbe pronominale de loc, de timp și de mod. Cele relative, nehotărâte și generale se formează prin compunere de la cele interogativeSecțiune după Szende și Kassai 2001, pp. 300–305..