Mihail Stelescu (n. 1907, Galați – d. 16 iulie 1936, București) a fost un ziarist, politician naționalist de extremă dreaptă și deputat-legionar român, disident al Gărzii de Fier. Ca urmare a poziției sale împotriva lui Corneliu Zelea Codreanu, a fost asasinat pe un pat de spital la 16 iulie 1936 de un grup format din zece legionari, numiți „Decemvirii”, care, după ce l-au împușcat, i-au ciopârțit cadavrul cu topoarele.
Biografie
Născut la Galați, aderă din liceu la Legiunea Arhanghelul Mihail, devenind unul dintre cei mai importanți activiști din județul Covurlui, pentru care a fost decorat cu „Crucea Albă”, cea mai înaltă distincție legionară.
După liceu urmează Facultatea de Drept și Facultatea de Litere în cadrul Universității din București.
În iulie 1932, la vârsta de 24 de ani, a devenit deputat legionar. După asasinarea lui I.G. Duca, Mihail Stelescu este judecat împreună cu Corneliu Zelea Codreanu, generalul Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul, Nichifor Crainic și alți fruntași legionari, pentru conspirație criminală, fiind achitat. Memorialistica legionară lansează teza conform căreia Stelescu, convins de Siguranță, ar fi organizat un atentat împotriva Căpitanului dar, cel ales pentru a-l otrăvi cu cianură de potasiu pe Codreanu s-ar fi „autodenunțat” legionarilor, teză care nu a fost dovedită.
Sub conducerea lui Codreanu, „Consiliul de onoare” al Legiunii, întrunit la 24 septembrie 1934, l-a declarat pe Stelescu „vinovat de înaltă trădare față de Legiune și Căpitan” și a decis să-l excludă din mișcare, cu mențiunea codrenistă: „Acord lui Stelescu dreptul ca-ntr-un viitor cât mai îndepărtat, care rămâne la aprecierea mea, să-și poată răscumpăra în fața aceluiași Consiliu de Onoare convocat de mine în acest scop, numai prin jerfă, onoarea pierdută și păcatul făptuit.”
Șef de organizație
Stelescu a înființat organizația „Vulturii Albi”, care, în noiembrie 1934, și-a luat numele de „Cruciada Românismului”Florea Nedelcu, De la restaurație la Dictatura regală, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 1981, p. 112.. În aceeași perioadă a înființat și ziarul omonim „Cruciada Românismului”, devenind directorul și redactorul acestei publicații. În paginile săptămânalului de luptă politică și spirituală, Stelescu a dezlănțuit o amplă campanie împotriva lui Corneliu Zelea Codreanu, reluată de presa de mare tiraj, prin care Codreanu era făcut laș, desfrânat și slab orator. „Dacă ești așa un mare Căpitan, de ce nu ai zdrobit prin discursurile tale Camera? Cine te-a auzit?” Cruciada Românismului, an I, nr 18/4 aprilie 1935, i-a reproșat el într-un articol.
Asasinatul
miniatura|Testamentul lui Mihai Stelescu, datat 12 octombrie 1934 În ziua de 16 iulie 1936, legionarul Ion Caratănase a adunat un grup de zece legionari, supranumiți „Decemvirii”, hotărâți „să dea un exemplu istoric”: ei au intrat în incinta Spitalului Brâncovenesc din București, unde era internat Mihail Stelescu, și l-au asasinat cu zeci de focuri de armă. După moartea lui Stelescu aceștia i-au ciopârțit cadavrul cu topoarele, după care s-au predat din proprie inițiativă poliției, asumându-și întreaga răspundere pentru actul comis.Ioan Scurtu, Politică și viață cotidiană în România: în secolul al XX-lea și începutul celui de-al XXI-lea, Editura Mica Valahie, București, 2011 Din cei zece asasini, opt au fost condamnați la muncă silnică pe viață, iar ceilalți doi, la 10 ani de închisoare.Matthieu Boisdron, La Roumanie des années trente: De l'avènement de Carol II au démembrement du royaume (1930-1940). Editions Anovi, 2007, p. 80
Note
Bibliografie Horia Sima, Istoria Mișcării Legionare, p. 98 Ioan Scurtu și Gheorghe Buzatu, Istoria Românilor în secolul XX (1918-1948), Editura Paideia, București, 1999, p. 315; Ioan Scurtu, Politică și viață cotidiană în secolul XX-lea și începutul celui de-al XXI-lea, București, Mica Valahie, 2011.
Categorie:Nașteri în 1907 Categorie:Decese în 1936 Categorie:Asasinați de legionari Categorie:Decese prin împușcare în România Categorie:Legionari Categorie:Asasinate politice