Etgar Keret (în ; ) este un scriitor israelian, foarte popular prin nuvelele sale, de asemenea autor de benzi desenate (în colaborare cu desenatori) și scenarist de filme.
Revista franceză «Télérama» îl etichetează pe Keret drept unul din "enfants terribles" ai Tel Avivului și îi caracterizează povestirile ca «pline de farmec, colorate de un infantilism minunat, umoristice, în acelaș timp estetice și absurde». Scriitorul se consideră influențat mai ales de lectura lui Faulkner și Vonnegut, mulți găsesc în proza sa scurtă conexiuni cu Woody Allen, Bashevis Singer, Kafka și Garcia Marquez.
Alături de scriitoarea Orly Castel - Bloom, Keret a surprins în anii 1990 prin folosirea cu măiestrie a limbii de zi de zi, așa numita «limbă slabă», mai accesibilă generațiilor tinere care formeaza grosul cititorilor săi. Povestirile sale, consacrate problemelor individului, și, cel puțin în aparență, mai puțin cauzelor colective, s-au bucurat de succes în numeroase țări, fiind traduse în 30 de limbi, inclusiv în arabă, chineză și coreeană.
Biografie Etgar Keret s-a născut în 1967 la Ramat Gan în familia lui Efraim Keret (la origine Krutocowski) și soția sa Orna (la origine Irena Felicja) evrei supraviețuitori ai Holocaustului din Polonia. Mama sa și-a pierdut întreaga familie în ghetoul din Varșovia, iar tatăl său, originar din Baranavici (astăzi în Belarus) a rămas în viață, trăind într-o ascunzătoare pe teritoriul ocupat al URSS.reportaj în ziarul englez Guardian Ajunși în Israel, la fel ca mulți alții, amândoi părinții s-au ferit să povestească copiilor și altora despre suferința lor. Numele de Etgar, cuvântul ebraic pentru "challenge", adică încercare sau obstacol important și dificil pe care o persoană dorește sau trebuie să le treacă, se datorește, conform explicațiilor scriitorului într-un interviu cu ocazia unui forum pe internet, circumstanțelor dramatice în care s-a născut - printr-o naștere prematură impusă de probleme medicale în a șasea lună de gestație și dusă la bun sfârșit prin mijlocirea unei operații cezariene de urgență.
Etgar Keret a crescut într-o casa din strada Bialik din Ramat Gan, a învățat la Liceul Ohel Shem din orașul natal și a făcut studii, neterminate, de matematică, în cadrul unui program interdisciplinar al Universității din Tel Aviv, iar una din pasiunile sale sunt artele marțiale. A început să scrie literatură de la vârsta de 19 ani, în timpul serviciului militar, talentul său fiind descoperit apoi de către criticii Haim Haver și Moshe Rom. Între prietenele sale apropiate s-au numărat, între altele, scriitoarele Irit Linor și Gapi Amir, creatoarea de modă Mihal Nir și femeia de afaceri Alona Bar-On. În cele din urmă Etgar Keret a întemeiat o familie cu scriitoarea și cineasta Shira Geffen. Locuiește la Tel Aviv împreună cu ea și cu copilul lor, Lev. În prezent el este profesor asociat de scriere creativă la facultatea de litere a Universității Ben Gurion din Beer Sheva; de asemenea, a predat la facultatea de cinematografie a Universității Tel Aviv. Keret este și directorul programului de masterat în scriere creativă la Seminarul Teologic Evreiesc din New York (al iudaismului conservativ). La sfârșitul anului 2025, datorită newsletter-ului său săptămânal [în limba engleză] a fost ales ca unul dintre cei mai buni zece scriitori de ficțiune pe platforma Substack. Lui Etgar Keret i s-a acordat și cetățenia poloneză.
Cariera literară Prima sa carte publicată a fost «Țevi» (Tzinorot) (1992), culegere de scurte povestiri care a trecut la început aproape neobservată. În 1993 a obținut premiul întâi la Festivalul Teatrului Alternativ de la Akko cu spectacolul Entebbe: un musical scris în colaborare cu Yonatan Bar Giora. A doua sa carte, Mi-e dor de Kissinger (Ga'aguai Le'Kissinger, 1994), o culegere de cinzeci de scurte povestiri s-a bucurat de o apreciere deosebită. Una din ele, povestirea „Sirena de alarmă” (Hatzfirá) a intrat în programa școlară pentru bacalaureat la literatura ebraică. articol în ebraică pentru elevi despre povestirea "Sirena"
A mai scris, în colaborare, mai multe cărți de benzi desenate (comix), între care "N-am venit să ne distrăm" (Lo banu Lehanot"(1996),împreună cu desenatoarea Rutu Modan, apoi "Ulițele mâniei" (Simtaot Hazaam") (1997), cu desene de Asaf Hanuka. În anul 1999 cinci din povestirile sale au fost traduse în engleză și adaptate pentru benzi desenate sub numele comun "Jet lag". Ilustrațiile au aparținut celor cinci membri ai grupului "Actus Tragicus". În 1998 a publicat o nouă culegere de nuvele intitulată "Tabăra de vară a lui Kneller". (Kaytanat hakaitz shel Kneller) Povestirea cu același nume, cea mai lungă din volum, relatează despre un tânăr care se sinucide și pornește, în căutarea dragostei, în viața de dincolo de moarte. Ea a fost tradusă în engleză în cadrul volumului «The Bus Driver Who Wanted To Be God & Other Stories »(Șoferul de autobus care a vrut să devină Dumnezeu și alte povestiri» (2004), iar apoi adaptată pentru un comix sub numele «Pizzeria Kamikaze»(2006), ilustrat de Asaf Hanuka. Ulterior regizorul Goran Dukić a adaptat-o pentru un film artistic cu numele "Tăietorii de vine: o poveste de dragoste" {Wristcutters: A Love Story) în care au jucat Patrick Fugit, Shannyn Sossamon, Tom Waits și Will Arnett. Filmul a fost rulat în premieră în anul 2006 la Festivalul de film Sundance. Keret a mai scris culegerea de nuvele «Anihu» dedicată tatălui sau (nume însemnând «Eu sunt el» 2002), precum și cartea pentru copii «Tata fuge cu circul» (2004), desenată de Rutu Modan. Unele scrieri ale sale apar pe site-ul ebraic Bimá Hadashá (Scenă nouă) pe internet.
Creații în arta cinematografică Etgar Keret a scris câteva scheciuri umoristice pentru programul satiric israelian de televiziune Ha'hamishiá Ha'kamerit ("Cvintetul de cameră"), de asemenea , împreună cu Ran Tal a scris drama de televiziune «Malká Lev Adom» ( «Malka de Inimă roșie, sau Regina de inimă roșie» (1996) care a câștigat premiul «Oscar israelian» din partea «Academiei israeliene de filme» pentru genul respectiv, precum și premiul întâi la festivalul internațional de filme de la München al școlilor de cinema. În anul 2007 împreună cu soția sa, Shira Geffen, a creat filmul «Meduze» (Meduzot) care a fost distins cu premiul Caméra d'Or la Festivalul Internațional de Film de la Cannes.
Casa Keret Casa Keret (The Keret House), instalație artistică de două nivele, a fost proiectată în 2012 la Varșovia în strada Żelazna 74, pe un teren care a făcut parte, în trecut, din Ghetoul din Varșovia, de către arhitectul Jakub Szczęsny și i se zice „casa cea mai îngustă din lume”, având lățimea între 92 și 152 metri. Ea se află în spațiul îngust dintre două clădiri și Keret a fost primul ei locatar. Spațiul aparține Fundației Poloneze de Artă Modernă. Keret House pe saitul Business insider
Premii și distincții 180px|miniatura|dreapta|Fotografie din 2022 Premiul I la Festivalul de teatru alternativ de la Akko, pentru «(Operația) Entebbe:musical»1993 Premiul primului ministru Levi Eshkol pentru literatură pe anul 1996 cartea sa "Tabăra de vară a lui Kneller" a fost aleasă în anul 2003 de rețeaua franceză de librării FNAC ca una din cele 200 cele mai bune cărți ale deceniului. Premiul Caméra d'Or la Festivalul Internațional de Film de la Cannes, împreună cu soția sa Shira Geffen, pentru filmul «Meduze» (Meduzot) - 2007 cartea sa, tradusă în engleză sub titlul « The Nimrod Flipout » a fost aleasă de cotidienele "Los Angeles Times" și « the Boston Phoenix» ca una din cele mai bune cărți ale anului 2007 2010 - Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor din Franța 2016 Premiul Bronfman pentru promovarea și difuzarea valorilor evreiești și universale în lume 2019 - Premiul Sapir pentru literatură - pentru cartea „Takalá biktzé hagalaksia” 2019 Versiunea engleză a cărții - Fly Already: Stories, a obținut premiul Consiliului Cărtii Evreiești și al organizației National Jewish Book din America 2021 - Premiul primului ministru Levi Eshkol pentru literatură - a doua oară iunie 2025 - Premiul Asociației compozitorilor, autorilor și editorilor din Israel - AKUM - pentru întreaga sa activitate
Cărți Povestiri scurte Tzinorot (Țevi) (1992) Gaaguay leKissinger (Mi-e dor de Kissinger) (1994) Hakaytana shel Kneller (Tabara de vara a lui Kneller) nuvele si patru schițe (1998), Anihu (Eu sunt el) (2002) Pitom defiká badelet (2010) (Și, deodată, cineva bate la ușă) The Seven Good Years: A Memoir (Șapte ani buni),(2014) o autobiografie) Takalá biktze Hagalaksia (Haide, zboară odată) (2018) Autocorrect (2024)
Comixuri Lo banu lehanot ( Nu am venit sa ne distrăm - desenat de Rutu Modan) (1996) Simteot Hazáam (Ulițele furiei) (desenat de Asaf Hanuka) (1997) (2019) Pizzeria Kamikaze (după Tabăra de vară a lui Kneller) (2004) (desenat de Asaf Hanuka)
Cărți pentru copii Abba boreakh im hakirkas (Tata fuge cu circul) (ilustrată de Rutu Modan) (2000) Laila bli yareakh (Noapte fără lună) (cu Shira Geffen, ilustrat de David Polonski) (2006) Gur hatul adam arokh séar (Pisoi om cu părul lung) ilustrat de Aviel Bassil Lishbor et hahazir (2015) ilustrat de David Polonski, adaptare pentru copii după „Mi-e dor de Kissinger” Hamamlakhá haktantaná (Micul regat) (2017) ilustrată de Tami Betzalel Mehakim lenissim (Așteptându-l pe Nissim) (2020 ) (cu Shira Geffen) Haétz sheaf yèled lo dimyén (Copacul pe care niciun copil nu și l-a închipuit) cu Ofra Rudner și Shira Geffen (2023)
În traducere română 2018 - Haide zboară odată - traducere de Ioana Petridean, Humanitas 2018 - Și, deodată, cineva bate la ușă, - traducere de Gheorghe Miletineanu, Humanitas fiction 2018 - Șapte ani buni -traducere de Ioana Miruna Voiculescu, Humanitas
Note
Legături externe Etgar Keret în Lexiconul literaturii ebraice moderne pe un site al universității Ohio - în ebraică Keret pe site-ul institutului israelian de traduceri în limbi străine interviuri cu Etgar Keret pe site-ul evene.fr interviu cu Keret în London Time Out magazine câteva povestiri de etgar keret în originalul ebraic pe site-ul bama hadasha
Categorie:Nașteri în 1967 Categorie:Scriitori israelieni Categorie:Scriitori evrei Categorie:Scenariști evrei Categorie:Prozatori ebraici Categorie:Nuveliști Categorie:Pedagogi evrei Categorie:Absolvenți ai Universității Tel Aviv Categorie:Cavaleri ai Ordinului Artelor și Literelor Categorie:Israelieni în viață Categorie:Oameni din Ramat Gan Categorie:Oameni din Tel Aviv Categorie:Vegetarieni