Marius Oprea (n. 22 mai 1964, Târgoviște) este un istoric, arheolog și scriitor român.

Date biografice A studiat la Liceul „Unirea”, perioadă în care a făcut parte din Cenaclul 19/ Grupul din Brașov.

În 1988 a absolvit Facultatea de Istorie și Filozofie a Universității din București și este autorul unei teze de doctorat cu tema Rolul și evoluția Securității (1948-1964).

A fost membru al cenaclului Universitas condus de profesorul și criticul literar Mircea Martin.

Este membru al Uniunii Scriitorilor din România.

Între 1986-1988 a intrat în atenția Securității, alături de câțiva colegi studenți, a fost reținut pentru o scurtă perioadă în octombrie 1987 și august 1988 și a fost supravegheat până în 1989. A suferit agresiuni repetate din partea unor foști angajați ai Securității motiv pentru care a figurat pe lista persoanelor protejate a organizației Amnesty International.

„Marius Oprea a avut curajul, asumându-și un risc deloc neglijabil pentru el și familia lui, să descâlcească modul în care Securitatea, privatizându-se, și-a întins tentaculele până în cele mai ascunse cotloane ale puterii.” Dennis Deletant

Activitatea profesională

Începând cu anul 1983 a lucrat în mai multe situri arheologice.

După finalizarea studiilor universitare a fost timp de doi ani profesor de liceu.

A urmat o carieră jurnalistică între 1990 – 1997 fiind redactor-șef la “Mesager”, Brașov (1991-1992), apoi corespondent pentru Radio Europa Liberă (1992-1996) și editor-șef la Transilvania Jurnal.

În perioada 1995 – 1998 a fost consilier al Senatorului Constantin Ticu Dumitrescu.

A fost consilier al Președintelui Emil Constantinescu pe departamentele de analiză a politicii interne, comunicare și anti-corupție, din martie 1998 până în decembrie 2000.

În noimebrie 1999 a urmat un stagiu de pregătire în Statele Unite ale Americii, dedicat înalților oficiali, oferit de Freedom House.

A fost coordonator de programe la Institutul Român de Istorie Recentă din septembrie 2000 până în decembrie 2005.

A deținut funcția de Secretar de Stat și Consilier al Primului Ministrul al României pe Departamentul de securitate națională din 2006 până în 2009.

Începând cu anul 2005 a fost președinte al noului înființat Institut de Investigare a Crimelor Comunismului, devenit în 2009 Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc. Schimbarea acestuia din funcție, în anul 2010, a fost considerată de Herta Müller "încă o bătălie câștigată de structuri ale vechiului regim".

În 2012 revine la IICCMER în funcția de director al departamentului care se va ocupa de investigații speciale și proiecte de arheologie contemporană.

Marius Oprea a creat o direcție de cercetare numită „Arheologia morții”, constând din efectuarea unor cercetări arheologice aprofundate în locurile unde au fost executați deținuți politici. „Ceea ce nu mă poate opri nimeni să fac e să continui să dezgrop morți la propriu. Nimeni nu-mi poate anula dreptul de a-mi exercita meseria ca arheolog, să găsesc victime ale comunismului. Fața comunismului nu-i decât una: chipul morții”

Este angajat ghid la Mănăstirea Dervent unde a amenajat un osuar cu osemintele a 77 de deținuți politici din lagărul de la Periprava.

Marius Oprea a fost protagonistul filmului documentar Le chasseur de la Securitate, realizat de Mirel Bran și Jonas Mercier, iar în colaborare cu Nicolae Mărgineanu a realizat două filme documentare Execuția și Patru feluri de a muri. A avut rolul principal în cartea La tortura del silenzio. Storia di Marius Oprea, cacciatore dei criminali di regime, scrisă de Guido Barella (2014, Edizioni San Paolo)

Premii

Premiul ASPRO pentru debut pentru Solo de tamburină (Paralela 45, 1999). Premiul pentru cea mai bună carte de istorie a anului 2002 acordat de Asociația Editorilor din România pentru Banalitatea răului. O istorie a Securității în documente: 1949‑1989. Premiul Observator cultural pentru eseu/ memorialistică/ publicistică pentru Șase feluri de a muri (Polirom, 2009). Premiul Festivalului Internațional de Poezie de la Sighet (2015) pentru Rețeta fericirii. Premiul „Ion Hobana” pentru cel mai mai bun roman în domeniul literaturii imaginarului pentru volumul Neasemuita istorie a Imperiului Roman de Răsărit (Polirom, 2016) Premiul pentru eseu conferit de AgențiadeCarte.ro pentru Rola 800. Omul care a umilit Securitatea (2019)

Distincții

Marius Oprea a fost decorat cu Ordinul Serviciul Credincios în grad de Comandor în 2000 și a primit Medalia pentru Loialitate a Regelui Mihai I în 2012.

Opera

Istorie și proză Plimbare pe Ulița Tipografiei, Editura Fundației Culturale Române, 1996 Banalitatea răuluiː O istorie a Securității în documenteː 1949 - 1989 , Editura Polirom, 2002 Cultura, Formula AS - anul 2002, numărul 525, accesat la 22 ianuarie 2014 Securiștii partiduluiː Serviciul de cadre al PCR ca poliție politică (coautori : Nicolae Videnie, Ioana Cirstocea, Andreea Nastase, Stejărel Olaru), Editura Polirom, 2002 Ziua care nu se uită. 15 noiembrie 1987, Brașov (coautor Stejărel Olaru), Editura Polirom, 2002 The day we won't forget. 15 November, Brașov (coautor Stejărel Olaru), 2002 Moștenitorii Securității, Editura Humanitas, 2004 Chipul morții: dialog cu Vladimir Bukovski despre natura comunismului, 2006 Adevărata călătorie a lui Zahei — Vasile Voiculescu și taina Rugului Aprins, Editura Humanitas, 2008 Olivier Clément… , 3 iulie 2008, Marius Vasileanu, România liberă, accesat la 20 februarie 2014V. Voiculescu si Rugul Aprins , 26 iunie 2008, Marius Vasileanu, România liberă, accesat la 21 februarie 2014 Bastionul cruzimii: o istorie a Securității (1948 - 1964), 2008 Șase feluri de a muri, Editura Polirom, 2009 Adevarata față a lui Traian Băsescu, Editura Jurnalul, 2012 Mafia arabă în Româniaː de la Ceaușescu la Iliescu, Editura Corint, 2016 Turma păstorului mut, Editura Polirom, 2016 Neasemuita istorie a Imperiului Român de Răsărit, Editura Polirom, 2017 Rola 800. Constantin Hagea, omul care a umilit Securitatea, Corint Books, 2018

Poezie Pauză de respirație (volum colectiv cu Andrei Bodiu, Caius Dobrescu, Simona Popescu), Editura Litera, 1991 Solo de trambulină, Editura Paralela 45, 1999 America! America!, Editura Cartea Românească, 2010 Întâlnire cu Apostol, Editura Grinta, 2012 Rețeta fericirii în 92 de poezii (antologie), Ed. a II-a, adăugită, Editura Grinta, 2016

Note

Bibliografie UNIVERSITAS - A fost odată un cenaclu..., coordonator Mircea Martin, Ed. M.N.L.R., 2008

Legături externe

Articole Articole semnate de Marius Oprea, în Ziarul de Duminică Universitas... Intelectuali hartuiti de Securitate?, 5 iulie 2005, Revista 22 Revolta unui om curajos, Ovidiu Șimonca, Observator cultural - numărul 276, iulie 2005

Interviuri

Din februarie 2020 au sistat orice investigație arheologică pentru descoperirea victimelor comunismului

"Privatizarea comunismului" , 31 iulie 2006, Laurențiu Ciocăzanu, Ovidiu Nahoi, Evenimentul zilei Marius Oprea: „Suntem conduși de circa 10.000 de ticăloși”, 21 ianuarie 2010, George Rădulescu, Adevărul Marius Oprea - "Nu putem calca la nesfarsit pe morminte fara cruce", Otilia Teposu, Formula AS - anul 2012, numărul 1004 Marius Oprea - "Dezvăluirea trecutului face parte din viitor”, Ion Longin Popescu, Formula AS - anul 2012, numărul 1026 INTERVIU Marius Oprea, istoric: „Vechii securisti au decis sa preia ei insisi, in mod direct, puterea. Pentru ca Georgescu e omul lor! Structurile militarilor in rezerva si retragere, majoritatea maturizati in anii national-comunismului, i s-au alaturat Calin Georgescu. Putem vorbi de armata lui Georgescu”, interviu realizat de Matei Udrea, aktual24.ro - 25 februarie 2025

Categorie:Nașteri în 1964 Categorie:Nașteri pe 22 mai Categorie:Poeți români contemporani Categorie:Istorici români contemporani Categorie:Membri ai Uniunii Scriitorilor din România Categorie:Eseiști români Categorie:Monarhiști români