miniatura|left|Harta Republica Sârbă Krajina, abreviat RSK (în ; uneori tradus „Republica Krajina Sârbă”) a fost o entitate fără recunoaștere internațională, autoproclamată de sârbi în zonele din Croația unde erau majoritari în ajunul declanșării conflictului din Iugoslavia. În limbile sârbă și croată, „” este un arhaism pentru „frontieră”. Silviu Dragomir, Vlahii din nordul Peninsulei Balcanice în evul mediu, Editura Academiei R.P.R., 1959
Ea a fost înființată în 1991, cu încurajarea guvernului federal de la Belgrad, care a finanțat-o în scopul de a sabota eforturile de creare a unei Croații independente. Guvernul autoproclamat i-a persecutat pe minoritarii croați, circa 180.000 dintre ei fiind obligați să-și părăsească locuințele. În 1995, guvernul croat a declanșat ofensiva Oluja, cu scopul de a prelua controlul asupra teritoriului RSK; în contextul operațiunilor militare, armata croată a comis crime de război și epurare etnică, ceea ce a dus la refugierea a 200.000 de sârbi. Din acel moment, cea mai mare parte din teritoriu, inclusiv principalul oraș, Knin, a fost controlată de forțele croate; o rămășiță a ei a continuat să existe sub forma Slavoniei Orientale, intrată sub administrația ONU până la reintegrarea sa pașnică în Croația în 1998.
Guvernare
Președinți Milan Babić ( – ) Mile Paspalj ( – ) (interimar) Goran Hadžić ( – ) Milan Martić ( – )
Prim-miniștri Dušan Vještica ( – ) Risto Matković ( – ) (interimar) Zdravko Zečević ( – ) Đorđe Bjegović ( – ) Borislav Mikelić ( – ) Milan Babić ( – )
Președinți ai Adunării Naționale (Parlamentului) Mile Paspalj
Populație + Populația Republicii Sârbe Krajina (1991-1993) Naționalitate Procentaj (1991) Procentaj(1991) Total (1993) Procentaj (1993) Sârbi 245 800 52,3 % 398 900 92 % Croați 168 026 35,8 % 30 300 7 % Alții 55 895 11,9 % 4 395 1 % Total 469 721 100 % 433 595 100 %
Referințe
Vezi și Armata Republicii Sârbe Krajina Războiul de Independență al Croației Planul Vance Acordul de la Geneva (1991) Acordul de la Sarajevo
Categorie:Foste state nerecunoscute