Cheile Vârghișului și peșterile din chei alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în Cheile Vârghișului (în maghiară Vargyas-szoros, în germană Vargyas-Klamm, Vargyas-Schlucht, sau Vârghiș-Schlucht în traduceri directe din română Rezumat în limba germană al textului în limba engleză.), pe teritoriul județelor Covasna și Harghita.
Localizare Rezervația naturală se află la limita sudică a județului Harghita cu județul Covasna, în partea nordică a Munților Perșani și este străbătută de valea Vârghișului ce izvorăște din Munții Harghita (Carpații Orientali)ProtectedPlanet.net - Cheile Vârghișului și peșterile din Chei - delimitarea ariei protejate, accesat la 7 februarie 2012.
Descriere
Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate)Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 ; accesat la 20 martie 2013 și se întinde pe o suprafață de 800 hectareApmhr.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Harghita ; accesat la 20 martie 2013.
Aria protejată reprezintă un sector de îngustare realizat în calcare jurasice de râul Vârghiș, cu fenomene exocarstice și endocarstice de mare spectaculozitate.
Pe versanții adiacenți râului există mai multe peșteri, dintre care cea mai cunoscută o reprezintă Peștera Orban Balazs Vargzasszoros.org Elveszett Világ Természetvédelmi-, Turista és Barlangász Egyesület - Barót .
Rezervația Cheile Vărgișului și peșterile din chei se suprapune sitului Natura 2000 - Cheile VârghișuluiNatura2000.mmediu.ro - Natura 2000 - Biodiversitatea în România - Cheile Vârghișului ; accesat la 20 martie 2013.
Biodiversitate Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate, astfel: păduri de fag (Luzulo-Fagetum), păduri de tei, arțar, paltin și jugastru pe versanți abrupți, păduri aluviale cu arin negru și frasin, păduri dacice de fag, pajiști seminaturale, tufărișuri pe substrat calcaros, stâncării cu vegetație chasmofitică, grohotișuri, ravene și peșteri. Floră
Flora rezervației este alcătuită din arbori și arbusti cu specii de: fag (Fagus sylvatica), stejar (Quercur robur), mesteacăn (Betula pendula), frasin (Fraxinus excelsior), tei (Tilia), arțar (Acer platanoides), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), jugastru (Acer campestre), arin (Alnus glutinosa), salcie (Salix alba), alun (Corylus avellana), mur (Rubus fruticosus), măceș (Rosa canina).
La nivelul ierburilor, pe pajiștile și fănețele ariei naturale sunt întâlnite mai multe specii floristice, printre care: iris (Iris aphylla), papucul doamnei (Cypripedium calceolus), ciurul zânelor (Carlina acaulis), didițelul (Pulsatilla alba), brândușă de toamnă (Colchicum autumnale și Crocus banaticus), ghiocel (Galanthus nivalis) sau păștiță (Anemone nemorosa)Spontana.robustit.com - Specii din flora spontană a României , accesat la 20 martie 2013.
Faună Fauna ariei naturale este una diversificată și bine reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, reptile, și amfibieniEnrin.grida.no - Flora și fauna sălbatică a României ; accesat la 20 martie 2013 (unele aflate pe lista roșie a IUCN).
Mamifere: căprioară (Capreolus capreolus), urs brun (Ursus arctos), lup (Canis lupus), mistreț (Sus scrofa), vulpe (Vulpes vulpes crucigera), pisică sălbatică (Felis silvestris), vidră de râu (Lutra lutra), veveriță roșie (Sciurus vulgaris), dihor (Mustela putorius), hermelină (Mustelea erminea), arici (Erinaceus europaeus), cârtiță (Talpa europaea), chițcan de munte (Sorex alpinus), chițcan de pădure (Sorex araneus), chițcan de apă (Neomys fodiens), pârș (Glis glis), șoarece de câmp (Microtus arvalis), liliacul cârn (Barbastella barbastellus), liliacul de apă (Myotis daubentonii)Speotimis.ro - Dicționar speologic - Liliac; accesat la 20 martie 2013, liliacul cu urechi de șoarece (Myotis blythii), liliacul comun (Myotis myotis), liliacul cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), liliacul urecheat (Plecotus auritus), liliacul de amurg (Nyctulus noctula);
Păsări: găinușa de alun (Tetrastes bonasia), ieruncă (Tetrastes bonasia), acvila țipătoare mică (Aquila pomarina), corb (Corvus corax), pițigoi moțat (Parus cristatus), aușel (Regulus regulus)Pasărea din spacia Aușel este cunoscută și sub denumirea de pănțăruș, mierlă (Turdus merula), mierlă de apă (Cinclus cinclus), ciocănitoare neagră (Dryocopus martinus), ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus), pițigoi de brădet (Parus atus), vânturel (Falco vespertinus), codobatură (Motacilla alba), mugurar (Pyrrhula pyrrhula), sturz de vâsc (Turdus viscivorus), sticlete (Carduelis carduelis), uliu (Accipiter nisus)Sribd.com - Lista păsărilor din România; accesat la 20 martie 2013.
Pești: păstrăv fântânel (Salvelinus fontinalis), păstrăv curcubeu (Salmo gairderi irideus), păstrăv brun (Truite fario), babușcă (Rutilus rutilus), zvârlugă (Cobitis taenia), scobar (Chondrostoma nasus), lipan (Thymallus thymallus), clean (Squalius cephalus), craiete (Phoxinus phoxinus), mreană (Barbus barbus);
Reptile și amfibieni: șopârla de zid (Podarcis muralis), șopârla vivipară (din specia Zootoca vivipara), vipera berus (Vipera berus), năpârcă (Anguis fragilis), șarpele lui Esculap (Elaphe longissima), șarpele de alun (Coronella austriaca), salamandră (Salamandra salamandra)Natura2000.mmediu.ro - Cheile Vârgișului ; accesat la 20 martie 2013.
Insecte: croitorul alpin (Rosallia alpina) Iucnredlist.org The IUCN Red List of Threatened Species - Rosallia alpina; accesat la 20 martie 2013, cărăbuși din speciile Carabus variolosus și Cucujus cinnaberinus Iucnredlist.org The IUCN Red List Of Threatened Species - Cucujus cinnaberinus; accesat la 20 martie 2013, cosaș de stepă (Saga pedo - specie incadrată pe lista roșie a IUCN ca vulnerabilă Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Saga pedo; accesat la 20 martie 2013).
Căi de acces Drumul național DN13A Miercurea Ciuc - Vlăhița, de aici se intră în drumul județean DJ132 spre Lueta - Merești Drumul național DN12 Sfântu Gheorghe - Bodoc, se intră în stânga pe drumul județean DJ122 spre Bățanii Mari - Biborțeni - Baraolt, de aici în partea dreaptă se intră în drumul județean DJ131 spre Tălișoara și se ajunge în satul Vârghiș. Obiective turistice În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (monumente istorice, lăcașuri de cult, arii naturale), astfel: thumb|right|300px|Biserica de lemn din Vârghiş, județul Covasna
Biserica unitariană din Merești, construcție 1789-1793, monument istoric Biserica de lemn din Vârghiș cu hramul „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil”, construcție 1807, monument istoricCimec.ro - Biserici de lemn din România - Biserica de lemn din Vârghiș; accesat la 21 martie 2013 Gospodărie țărănească (casă, șură, hambar, poartă, fântână cu cumpănă) din satul Vârghiș, construcție 1783, monument istoric Cetatea dacică de la MereștiRan.cimec.ro - ministerul Culturii și Patrimoniului Național - Repertoriul Arheologic Național; accesat la 21 martie 2013 Dealurile Homoroadelor Munții Bodocului Poiana narciselor de la Vlăhița, rezervație naturală de tip floristic Tinovul Luci, arie naturală protejată (mlaștină ologotrofă) ce adăpostește plante rare de turbărie, printre care și o specie insectofagă, cunoscută sub denumirea populară de roua cerului (Drosera rotundifolia).
Vezi și Lista rezervațiilor naturale din județul Harghita Lista rezervațiilor naturale din județul Covasna Listă de rezervații naturale din România
Legături externe Covasna - Cheile Vârghișului Note
Covasna Categorie:Canioane și defilee în România Covasna Categorie:Rezervații naturale din județul Harghita