thumb|300px|IBM Blue Gene/P.
Un supercalculator este un calculator complex care atinge cele mai mari viteze de execuție ale timpului său. Supercalculatorul este compus din mai multe procesoare care utilizează aceleași dispozitive periferice (de I/O), accesează în mare parte aceeași memorie centrală și care funcționează concomitent și coordonat, în cooperație strânsă, astfel încât supercalculatorul poate atinge o mare capacitate integrală de calcul. Modul de calcul al supercalculatoarelor se numește "calcul paralel". Numărul de procesoare interconectate ale unui supercalculator depășește la anumite modele chiar și 100.000. Pentru comparație, - un calculator normal - numit de tip "scalar", conține un singur procesor central.
Pentru a menține costul unui asemenea supercalculator la un nivel rezonabil, există și arhitecturi de supercalculatoare care fac uz de procesoare mai ieftine și mai lente, dar foarte numeroase, grupate în așa-numite "cluster"-e.
Printre primele firme care au produs supercalculatoare pentru piață ("comerciale") s-a numărat firma Cray prin anii 1970, numită așa după fondatorul ei Seymour Cray. Primul său supercalculator vândut și instalat oficial a fost celebrul Cray-1, care în anul 1976 a atins viteza de calcul de 180 MegaFLOPS (160 milioane de instrucțiuni cu virgulă mobilă pe secundă). Drept comparație, un PC normal din zilele noastre poate atinge câțiva GigaFLOPS (cu alte cuvinte, PC-ul de azi este deja de circa 1000 ori mai rapid la acest gen de instrucțiuni decât supercalculatorul din 1878).
Pe acest domeniu există o listă a celor mai rapide 50 de supercalculatoare de pe lume ("Top 500"), care se bazează pe testul standardizat numit "Linpack". Ea se actualizează de circa 2 ori pe an.
Pe lângă aceste supercalculatoare comerciale există desigur și linia supercalculatoarelor militare, care nu se pot cumpăra pe piață și despre care se cunosc doar puține amănunte.
Și procesoarele actuale de PC de tip multi-core, deci care au 2 sau mai multe miezuri sau nuclee (engleză: cores), ca de exemplu cele de tip Intel Core i7 sau și AMD Phenom, sunt într-un anumit sens supercalculatoare.
Domenii de utilizare a supercalculatoarelor Supercalculatoarele se utilizează la numeroase modelări și simulări informatice (simulare pe calculator), în special pe următoarele domenii: biologie chimie geologie explorare aerospațială medicină meteorologie fizică matematică, criptografie tehnică militară
Dar, nu orice problemă se pretează la rezolvarea pe un supercalculator. De asemenea, dacă se folosește de exemplu un supercalculator cu 200 procesoare în loc de 100, asta nu înseamnă deloc o înjumătățire automată a timpului de rezolvare. Viteza totală de calcul care se poate atinge depinde, pe lângă numărul de procesoare ale supercalculatorului, și de arhitectura sa internă precum și de problema însăși, de metoda de programare utilizată, de compilator și de alți factori.
Cronologia supercalculatoarelor campioane, pe ani Rezultatele măsurătorilor vitezei și capacității de calcul se actualizează anual și sunt publicate pe la mijlocul anului. Pe lângă următorii campioni anuali există desigur și multe alte companii și modele de supercalculatoare.
Perioadă Supercalculator Viteză maximă Locație1906–1938Babbage Analytical Engine, Mill0,3 OPSRW Munro, Woodford Green, Essex, Anglia1938–1939Zuse Z11 OPSApartamentul părinților lui Konrad Zuse, Methfeßelstraße, Berlin, Germania1939–1941Zuse Z25 OPSApartamentul părinților lui Konrad Zuse1941–1942Zuse Z320 OPSGerman Aerodynamics Research Institute (Deutsche Versuchsanstaltfür Luftfahrt) (DVL), Berlin, Germania1942Atanasoff Berry Computer (ABC)30 OPSIowa State University, Ames, Iowa, SUA1942–1943TRE Heath Robinson200 OPSBletchley Park, Anglia1943–1946TRE Colossus5 kOPSBletchley Park, Anglia1946–1956U. of Pennsylvania ENIAC50 kOPSAberdeen Proving Ground, Maryland, USA1956–1958MIT TX-083 kFLOPSMassachusetts Inst. of Technology, Lexington, Massachusetts, USA1958–1960IBM SAGE400 kFLOPSU.S. Air Force, USA1960–1961UNIVAC LARC500 kFLOPSLaboratorul Național Lawrence Livermore, California, USA1961–1964IBM 7030 "Stretch"1,2 MFLOPSLaboratorul Național os Alamos, New Mexico, USA1964–1969CDC 66003 MFLOPSLaboratorul Național Lawrence Livermore California, USA1969–1974CDC 760036 MFLOPSLaboratorul Național Lawrence Livermore, California, USA1974–1975CDC Star-100100 MFLOPSLaboratorul Național Lawrence Livermore, California, USA1975–1976Burroughs ILLIAC IV150 MFLOPSNASA Ames Research Center, California, USA1976–1981Cray-1250 MFLOPSLaboratorul Național Los Alamos, New Mexico, USA (peste 80 vândute la nivel mondial)1981–1983CDC Cyber 205400 MFLOPS(numeroase situri în lume)1983–1984Cray X-MP/4941 MFLOPSLos Alamos & Laboratorul Național Lawrence Livermore, Battelle, Boeing1984–1985M-132,4 GFLOPSScientific Research Institute of Computer Complexes, Moscova, URSS1985–1989Cray-2/83,9 GFLOPSLaboratorul Național Lawrence Livermore, California, USA1989–1993ETA10-G/810,3 GFLOPSFlorida State University, Florida, USA1993–1994Thinking Machines CM-537,5 GFLOPSLaboratorul Național Los Alamos, California, USA1994–1995Fujitsu Numerical Wind Tunnel II236 GFLOPSNational Aerospace Lab, Japonia1995–2000Intel ASCI Red2,150 TFLOPSSandia National Laboratories, New Mexico, USA2000–2002IBM ASCI White9,216 TFLOPSLaboratorul Național Lawrence Livermore, California, USA2002–2004NEC Earth Simulator35,860 TFLOPSYokohama Institute for Earth Sciences, Japonia2004–2005IBM Blue Gene/L prototip74 TFLOPSIBM, Rochester, Minnesota, USA2005IBM Blue Gene/L prototip280,6 TFLOPSIBM, Laboratorul Național Lawrence Livermore , California, USA????SUN ???326 TFLOPS???, University of Texas, Texas, USA????IBM Blue Gene/P450,3 TFLOPSIBM, Argonne National Laboratory, USA????IBM Blue Gene/L478,2 TFLOPSIBM, Laboratorul Național Lawrence Livermore, USA2008IBM Roadrunner1.026 TFLOPS (1 PFLOPS)IBM, Laboratorul Național Los Alamos , SUA2009IBM Roadrunner BladeCenter1.457 TFLOPS (1,457 PFLOPS)IBM, DOE / NNSA / LANL, SUA2010Cray Jaguar-Cray XT5-HE2.331 TFLOPS (2,331 PFLOPS)Oak Ridge National Laboratory, USA
Sisteme viitoare:
Blue Gene/P: 1 Petaflops ASCI Purple ASCI Thor's Hammer
Vezi și
Note
Legături externe
TOP500 Clasamentul supercomputerelor 5 întrebuințări spectaculoase ale SUPERCOMPUTERELOR , 24 iunie 2012, Octavian Palade, România liberă
Categorie:Computere mainframe Categorie:Singularitatea tehnologică