miniatura|Billie Joe Armstrong (formația Green Day) a primit cetățenia onorifică Viggiano în 2018 Cetățenia de onoare este un titlu onorific acordat de un stat sau de o autoritate locală unei persoane, ca recunoaștere a meritelor sau în semn de apreciere. Titlul își are originile în Revoluția Franceză și în titlul citoyen d’honneur și nu implică nicio modificare a cetățeniei sau naționalității.

Totuși, în trecut, în unele țări precum Imperiul Rus, noțiunea de cetățean de onoare () desemna o categorie juridică distinctă în cadrul structurii sociale. Acest statut putea fi personal sau ereditar și conferea drepturi concrete, precum scutirea de serviciul militar, de taxe sau dreptul de a deține proprietăți.

Semnificație Cetățenia de onoare se acordă, de regulă, pe viață. Uneori, aceasta este însoțită de privilegii simbolice, precum transport gratuit sau acces liber la teatrele municipale. Este comun ca personalități care au devenit celebre pe plan național sau internațional și care provin dintr-o anumită localitate să fie astfel onorate. Diploma este în mod obișnuit înmânată personal, simbolizând și o recunoaștere a orașului de către persoana distinsă.

Actul simbolic de a „oferi cheile unui oraș” unei persoane reprezintă o distincție înaltă destinată personalităților care, prin prestigiu sau acțiuni specifice, au făcut ca orașul să fie cunoscut la nivel mondial. Cheia simbolizează libertatea de acces, semn al încrederii acordate de locuitori respectivei persoane.

Deși cetățenia de onoare încetează la deces, persoanei i se poate acorda un mormânt de onoare. Adesea, este instalată o placă comemorativă în primărie sau în alt loc public. După deces, se pot numi străzi sau piețe după cetățeni de onoare, însă de regulă acest lucru se bazează pe meritele care au dus la acordarea titlului, nu pe titlul în sine.

Cetățenia de onoare poate fi revocată în timpul vieții în caz de comportament nedemn. Pentru aceasta este necesară, de asemenea, o majoritate de două treimi din numărul legal al membrilor consiliului local.

Cetățean de onoare în lume

Cetățean de onoare în România miniatura|Diplomă cetățean de onoare a comunei Noșlac, acordată lui Ion Rațiu post-mortem miniatura|Plachetă cetățean de onoare a comunei Noșlac, acordată lui Ion Rațiu post-mortem miniatura|Medalie cetățean de onoare Iași acordată lui Radu Șerban Statul român nu acordă cetățenie de onoare în mod formal. Titlul are un caracter exclusiv local, iar drepturile și simbolistica sa variază în funcție de fiecare localitate.

Cetățean de onoare este o distincție onorifică acordată de autoritățile administrației publice locale (consiliu local al municipiului/orașului/comunei) unor persoane fizice care s-au remarcat prin merite deosebite în folosul comunității.R E G U L A M E N T Privind conferirea titlului de „Cetățean de onoare al municipiului Pitești” Acordarea titlului are un caracter simbolic și nu presupune dobândirea cetățeniei române sau a unor drepturi depline civile și politice. Titlul poate fi însoțit de o diplomă sau plachetă comemorativă, ceremonie publică de acordare, acces gratuit sau facilități în instituțiile publice locale (biblioteci, muzee, teatre), menținerea într-un registru oficial al cetățenilor de onoare ai localității, dreptul la un loc de veci gratuit și alte onoruri simbolice.

Potrivit legislației române privind administrația publică locală, consiliul local este autoritatea care decide acordarea titlului, prin hotărâre adoptată cu votul majorității membrilor. Fiecare unitate administrativ-teritorială își poate stabili propriile criterii și regulamente pentru acordarea titlului de cetățean de onoare, acestea fiind de regulă incluse în statutul localității sau în regulamentele de organizare și funcționare.

Titlul de cetățean de onoare poate fi revocat, prin hotărâre a consiliului local, în cazul în care persoana distinsă a comis fapte care contravin valorilor comunității sau au afectat grav imaginea acesteia.

Printre exemplele notabile se numără:

Simona Halep Ivan Patzaichin Regele Mihai I al României Gheorghe Zamfir

Cetățean de onoare în Republica Moldova Cetățean de onoare este o distincție onorifică acordată de autoritățile administrației publice locale (consiliu local al municipiului/orașului/raionului) unor persoane fizice care s-au remarcat prin merite deosebite în folosul comunității. Titlul are caracter simbolic și nerevendicativ, fără a conferi drepturi cetățenești în sens juridic și este însoțit de obicei de o diplomă, o plachetă și de o ceremonie publică organizată de autoritatea emitentă.

Titlul poate fi conferit:

cetățenilor moldoveni sau străini care au adus contribuții remarcabile la viața comunității; personalităților care au promovat imaginea localității pe plan național sau internațional; post-mortem, în semn de recunoștință față de meritele unei persoane decedate.

Printre exemplele notabile se numără:

Ion Druță Valentina Naforniță Ștefan Petrache

Cetățean de onoare în Brazilia În Brazilia, regulile privind acordarea titlului variază în funcție de localitate, însă în general inițiativa vine din partea unui parlamentar (deputat sau consilier local).

În municipiul Rio de Janeiro, titlul este acordat persoanelor născute în alte localități, dar care au contribuit la democrație sau la cauza umanitară, conform Regulamentului Intern al Consiliului Municipal.

Cetățean de onoare în Polonia În Polonia, cetățenia de onoare poate fi municipală (Cetățean de Onoare al Orașului, titlu acordat de autoritățile orașului prin consiliul local sau primar) sau regională (ex: Cetățean de Onoare al Voievodatului Silezia Inferioară, titlu acordat de seimjik-ul voievodal sau de altă autoritate regională).

Titlul nu implică obligații financiare din partea autorităților față de persoana distinsă, dar deseori se oferă suveniruri simbolice, cum ar fi cheile orașului, medalii sau diplome comemorative. Uneori se face distincție între titlul de cetățean de onoare, acordat celor care nu locuiesc în oraș/regiune, și cel de cetățean merituos al orașului, acordat locuitorilor remarcabili ai acestuia.

În unele cazuri, cetățeanul de onoare beneficiază și de următoarele drepturi:

dreptul de a utiliza oficial titlul de „Cetățean de Onoare” al orașului/regiunii; dreptul de a participa, în calitate de invitat de onoare, la toate ședințele consiliului local (sau ale sejmik-ului regional) și la alte ceremonii oficiale organizate de autoritățile locale; transport public gratuit pe teritoriul orașului; acces gratuit la evenimente organizate de oraș; participarea drapelului orașului la funeraliile persoanei respective.

Cetățean de onoare în Franța În Franța, municipalitățile nu pot acorda titlul de cetățean de onoare anumitor persoane dacă prin aceasta își exprimă o poziție într-o chestiune „ce ține de politica internațională a Franței și de implicarea sa într-un conflict de anvergură internațională”, întrucât acest lucru poate constitui o atingere adusă ordinii publice (decizia Curții Administrative de Apel din Versailles, 2016, în legătură cu o persoană condamnată la închisoare pe viață în Israel și căreia orașul Aubervilliers îi acordase titlul de cetățean de onoare).

La 26 august 1792, în timpul Revoluției Franceze, Convenția Națională a acordat cetățenia de onoare unor persoane din întreaga lume care „prin activitatea lor și cu mare curaj au servit ideea de libertate”. Printre aceștia se numără: Friedrich Schiller, George Washington, Alexander Hamilton, Ludwig van Beethoven, Robert Burns, Tadeusz Kościuszko, James Madison, Thomas Paine, Johann Heinrich Pestalozzi, Joseph Priestley și alții.

Cetățean de onoare în Germania În Germania, cetățenia de onoare era inițial un drept onorific, acordat exclusiv celor care nu erau cetățeni. De exemplu, primul cetățean de onoare al Berlinului, Konrad Gottlieb Ribbeck (1759–1826), a primit distincția în 1813 deși nu era proprietar în oraș și nu avea dreptul să obțină cetățenie conform legislației de atunci. Primele orașe germane care au introdus titlul au fost Saarbrücken și Hanovra în 1790, urmate de Frankfurt am Main și Bremen în 1795. În prezent, cetățenia de onoare nu are efecte juridice semnificative.

Cetățean de onoare în Estonia În Estonia, numeroase orașe și comune acordă titlul de cetățean de onoare. Dintre orașele mari, acest titlu este acordat, de exemplu, de Tallinn, Tartu, Narva, Pärnu, Viljandi și Haapsalu, iar dintre localitățile mai mici, de Elva, Kallaste. Frecvența acordării titlului și numărul cetățenilor de onoare variază considerabil. De exemplu, în Tartu sunt desemnați cetățeni de onoare în fiecare an, în timp ce în Pärnu, între 1886 și 2009, acest titlu a fost acordat doar șase persoane.

Statul eston nu acordă titlul de cetățean de onoare. Totuși, titlul este uneori confundat cu „cetățeanul anului”, un titlu onorific decernat de Ministerul Culturii cu ocazia Zilei Cetățeanului.

Cetățean de onoare în Irlanda În Irlanda, cetățenia de onoare acordată unui cetățean străin conferă toate drepturile legale ale cetățeniei, inclusiv dreptul de ședere și de vot.

Cetățean de onoare în Canada În Canada, cetățenia de onoare este acordată de Guvernatorul General, la propunerea parlamentului canadian. Până în prezent, a fost acordată șase militanți pentru libertate:

Raoul Wallenberg (1985, post-mortem) Nelson Mandela (2001) Tenzin Gyatso (al 14-lea Dalai Lama) (2006) Aung San Suu Kyi (2007) - revocat în 2018 după Genocidul Rohingya Aga Khan al IV-lea (2010) Malala Yousafzai (2013)

Cetățean de onoare al Statelor Unite

O persoană de o valoare excepțională, care nu este cetățean al Statelor Unite, poate fi declarată cetățean de onoare al Statelor Unite printr-un act al Congresului sau printr-o proclamație emisă de președintele SUA, în conformitate cu o autorizație acordată de Congresul american.

Opt persoane au primit această onoare, două persoane în timpul vieții, Sir Winston Churchill și Maica Tereza. În cazul marchizului de Lafayette și al Maicii Tereza, distincția a fost acordată direct printr-un act al Congresului. În celelalte cazuri, Congresul a adoptat un act care autoriza președintele să acorde cetățenia de onoare prin proclamație. Drepturile și privilegiile asociate acestei cetățenii, dacă există, nu sunt clar definite. Conform unor documente ale Departamentului de Stat al SUA, cetățenia de onoare nu oferă eligibilitate pentru obținerea unui pașaport american. Nr.NumeImagineDatăNaționalitateNotă1Sir Winston Churchill (1874-1965)9 aprilie 1963Prim-ministru al Regatului Unit, cunoscut în special pentru rolul său în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial2Raoul Wallenberg (născut 1912, dispărut 1945)5 octombrie 1981Diplomat suedez care a salvat evrei din Ungaria în timpul Holocaustului.3, 4William Penn (1644-1718)19 octombrie 1984Fondatorul Provinciei Pennsylvania.Hannah Callowhill Penn (1671-1726)Administratoare a Provinciei Pennsylvania, a doua soție a lui William Penn.5Maica Tereza (1910-1997)1 octombrie 1996(născută în de azi)Călugăriță catolică de etnie albaneză, cu cetățenie indiană, fondatoare a organizației Misionarele Carității în Calcutta.H.J. Res. 191 ()6Gilbert du Motier, marchiz de Lafayette (1757-1834)6 august 2002Ofițer francez în Războiul de Independență al SUA.7Casimir Pulaski (1745-1779)6 noiembrie 2009Republica Polono-LituanianăOfițer militar polonez care i-a salvat viața lui George Washington, a luptat și a murit pentru SUA împotriva britanicilor; general de brigadă american, considerat „Părintele cavaleriei americane”. Erou național atât în Polonia, cât și în SUA8Bernardo de Gálvez (1746-1786)16 decembrie 2014Ofițer spaniol și guvernator, erou al Războiului de Independență al SUA; a oferit sprijin militar, logistic și strategic americanilor și a fost rănit în timpul asediului Pensacolei.

Exemple