GUAM

GUAM este o inițiativă regională din patru state, denumirea ei provine de la inițialele statelor fondatoare: Georgia, Ucraina, Republica Azerbaidjan și Republica Moldova. Inițial, erau cinci state (Uzbekistan), iar această organizație se numea GUUAM.

Crearea forumului consultativ din 4 state (Georgia, Ucraina, Republica Azerbaidjan și Republica Moldova) a avut loc la 10 octombrie 1997 în Strasbourg, în timpul Summit-ului Consiliului Europei, unde a fost adoptat Comunicatul Comun al întrevederii celor patru Președinți. În acest document Președinții au remarcat necesitatea dezvoltării cooperării cvadrilaterale pentru întărirea stabilității și securității în Europa bazându-se pe următoarele principii:

respectarea suveranității; integritatea teritorială; inviolabilitatea hotarelor statului; democrației; supremației legii și respectării drepturilor omului.

Comunicatul de la Strasbourg prevede în mod formal apropierea politică crescândă și intensificarea practică a cooperării între aceste state în mai multe domenii atât pe arena internațională cât și în relațiile bilaterale. La 24 aprilie 1999, în cadrul Întrunirii la nivel înalt a Consiliului Parteneriatului Euroatlantic la Washington a avut loc întâlnirea Președinților statelor GUAM și Uzbekistan. La întâlnirea Președinților GUAM a fost aprobată Declarația de la Washington. Formatul forumului a fost schimbat în GUUAM.

La 6 noiembrie 2002, Președinții statelor GUUAM s-au întrunit într-o nouă componență. Memorandumul de la New York a dat un impuls intensificării cooperării în cadrul GUUAM, asigurând un caracter multidimensional al Organizației. Mai mult decât atât, a fost luată decizia de organizarea a Summit-lor Șefilor de stat și a întrunirilor Miniștrilor Afacerilor Externe GUUAM în mod regulat. În același timp Comitetul Coordonatorilor Naționali a primit funcția de coordonare a acțiunilor. Crearea condițiilor pentru contactele interramurale și legăturilor directe între organele statale corespunzătoare și organele statelor GUUAM a constituit baza cooperării. Funcționarea eficientă a coridoarelor de transport Europa – Caucaz – Asia și dezvoltarea infrastructurii sale au fost declarate ca prioritățile de bază.

Prima întâlnire la vârf a Șefilor de stat GUUAM a avut loc pe 7 iunie 2001, care a devenit cel mai important eveniment în crearea și instituționalizarea acestui grup regional în calitate de organizație regională. Carta GUUAM de la Ialta care a fost semnată de către Președinți în timpul Summit-ului stabilește scopurile, principiile și sferele de colaborare a Statelor membre. Principiile structurii organizaționale stabilite de Cartă au inițiat funcționarea practica a mecanismului de cooperare între statele participante și a reușit deja să-și demonstreze eficiența. Conform Cartei de la Ialta țările dețin președinția în cadrul Organizației în ordinea alfabetică.

A doua întâlnire la vârf a GUUAM a avut loc pe 20 iulie 2002.

Structura organizațională: Organul Suprem al GUUAM este Reuniunea anuală a Președinților statelor membre GUUAM;

Organul Executiv al GUUAM îl reprezintă Consiliul Miniștrilor Afacerilor Externe, care are loc de regulă de două ori pe an;

Organul de Lucru GUUAM este Comitetul Coordonatorilor Naționali în componența căruia intră Coordonatori Naționali desemnați de către Miniștrii Afacerilor Externe, câte unul din partea fiecărui stat membru;

Oficiul informațional în or. Kiev (Ucraina) exercită funcția secretariatului și de asemenea este Centrul Informațional GUUAM;

Coordonarea cooperării între statele GUUAM la nivel ramural este exercitată de 8 Grupuri de Lucru în următoarele domenii: energetică; transport; economie și comerț; informatică și telecomunicații; cultură și educație; turism; lupta împotriva terorismului; crima organizată și traficul de droguri;

La 6 decembrie 2002, în or. Porto a avut loc cea de-a doua ședință a Consiliului Miniștrilor Afacerilor Externe (CMAE) GUUAM. CMAE a examinat întrebarea despre determinarea statelor-coordonatoare ale Grupurilor de lucru ramurale ale GUUAM pe principalele direcții de colaborare și a aprobat în calitate de stat-coordonator al Grupurilor de lucru: pentru combaterea terorismului, crimei organizate și traficului ilicit de droguri - Republica Azerbaidjan; pe problemele culturii - Georgia; pe problemele științei și învățământului - Georgia; pe problemele informaticii și telecomunicațiilor- Republica Moldova; pe problemele economiei și comerțului – Ucraina.

Prioritățile cooperării Prioritățile cooperării în cadrul GUUAM au fost stabilite în Carta de la Ialta: • întărirea și extinderea relațiilor comercial-economice; • dezvoltarea infrastructurii coridoarelor de transport, prin armonizarea bazei legislative și instituționale în acest domeniu și racordarea termenilor tarifari și vamali, pentru ca acestea să corespundă cu standardele internaționale; • securitatea internațională; • lupta cu terorismul internațional, crima organizata, migrarea ilegală și traficul de droguri;

Cooperarea în cadrul organizațiilor internaționale

Cooperarea delegațiilor țărilor GUUAM în cadrul organizațiilor internaționale, în mod special în cadrul ONU se realizează în mod sistematic, care include consultări sistematice cu scopul discutării problemelor actuale care vizează interesele țărilor GUUAM, precum și elaborarea pozițiilor comune pe aceste probleme. A fost stabilit un mecanism de președinție a delegațiilor naționale ale țărilor GUUAM în organizațiile internaționale. Intensificarea și aprofundarea acestei forme de cooperare a statelor GUUAM contribuie la o coordonare mai eficientă a pozițiilor și eforturilor fiecăruia dintre state, realizându-și interesele naționale în activitatea organizațiilor internaționale.

Cooperarea pe sfere dintre statele GUUAM

• economică: în prim-planul cooperării economice se află resursele energetice și proiectele de infrastructură. O atenție deosebită se va acorda eforturilor de armonizare a standardelor în materie de transport și tranzitare, pentru a se facilita circuitul resurselor energetice și al mărfurilor pe teritoriul acestor state. Chiar dacă această măsură a fost preconizată pentru 2001, este improbabil că se va lua o decizie privind instituirea unei zone de liber schimb GUUAM. Realizarea unor compromisuri în legătură cu armonizarea prevederilor din domeniul economic va fi dificilă din cauza diferențelor considerabile dintre state. Un alt impediment constă în faptul că numai Georgia și Moldova sunt membri în Organizația Mondială a Comerțului, pe când celelalte trei state GUUAM nu vor adera în anul 2002 la OMC.

• politică: nu se poate vorbi despre constituirea unei organizații internaționale veritabile, nici a unui mecanism de consultații sau de integrare. GUUAM nu este o structură care ar putea servi, pe termen lung, interesele pur politice ale statelor membre. Prioritățile politice ale statelor GUUAM sunt prea diferite. Statele vor prefera rezolvarea intereselor lor în afara structurii regionale GUUAM. Moldova și Ucraina, care își declară dorința de a se integra în structurile europene, vor prefera să poarte un dialog bilateral cu UE (Moldova mai are posibilitatea sa o facă și în cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est). Același lucru îl putem afirma și în privința relațiilor dintre statele-membre GUUAM și Federația Rusă. Acestea vor fi mai curând bilaterale sau multilaterale în cadrul CSI, decât niște relații GUUAM-Rusia.

• militară și de securitate: nu se vor dezvolta relații militare multilaterale în cadrul GUUAM. Republica Moldova, stat neutru, se va opune oricăror încercări de a se lansa o dimensiune militară sau de securitate în GUUAM, cum ar fi crearea unor trupe de pacificare sau constituirea unui centru antitero GUUAM (ambele probleme au fost abordate anterior). În schimb relațiile militare pe axa Ucraina-Georgia-Uzbekistan se vor dezvolta. Se va observa o cooperare militară dintre statele GUUAM în cadrul programului NATO – Parteneriat pentru Pace. Un alt factor demn de luat în seamă este dialogul în probleme de securitate dintre UE și Ucraina, și participarea eventuală a Kievului la Forța de Reacție Rapidă, realizată în cadrul Politicii Europene de Securitate și Apărare, declarată operabilă la summit-ul UE de la Laeken în decembrie 2001. Nu este exclusă o apropiere în sfera militară și de securitate dintre statele GUUAM și Acordul privind Securitatea Colectivă CSI (Rusia, Belarus, Armenia, Kazahstan, Kârgâzstan și Tadjikistan). Totuși este necesar să menționăm că realizarea obiectivelor economice ale GUUAM nu se poate imagina fără o cooperare în problemele de securitate dintre statele membre - fie bilaterală, fie în cadrul GUUAM, fie în cadrul unor foruri europene sau euro-atlantice. Existența unor coridoare de transport strategice necesită în mod obligatoriu niște mecanisme viabile de menținere a securității acestora, în special dacă este vorba de țări care nu își controlează integral teritoriul. Prin urmare, teza invocată cu obstinație de către autoritățile de la Chișinău, că Moldova participă numai la proiectele economice ale GUUAM și nu va admite apariția unei dimensiuni de securitate în GUUAM, nu face decât să reducă din credibilitatea RM. Menționăm că cooperarea în sfera securității (nu a apărării) nu afectează statutul de neutralitate al republicii; cu atât mai mult cu cât această cooperare poate fi realizată și în cadrul unor organisme mai largi, la care participă Moldova - OSCE, Parteneriatul pentru Pace, CSI etc.

• umanitară: este destul de interesant faptul ca GUUAM capătă și o anumită dimensiune umanitară. Această sferă este aproape inexistentă pe agenda guvernelor, însă anumite inițiative de dialog între structuri ale societății civile ar putea fi susținute de către Occident. În anii 2000-2001 au avut loc o serie de astfel de întrevederi între ONG-uri. Totuși acest domeniu nu va cunoaște o dezvoltare notabilă. Cooperarea cu alte țări și organizații internaționale Statele membre GUUAM sunt cointeresate în dezvoltarea multidimensională cu alte state și organizații internaționale care își pronunță interesul pentru activitatea GUUAM și împărtășesc principiile și scopurile stabilite în Carta GUUAM de la Ialta. În aceste scopuri în cadrul GUUAM se formează institutul observatorilor pentru țările și organizațiile cointeresate. În mod special GUUAM are relații strânse de cooperare cu SUA și în prezent încearcă intensificarea cooperării cu Uniunea Europeană. Lupta cu terorismul internațional Lupta cu terorismul internațional, crima organizată și traficul de droguri au fost stabilite ca scopuri cheie în colaborarea din cadrul GUUAM. Începând cu noiembrie 1999 (Sesiunea 54 a Asambleei Generale ONU) a fost introdusă practica răspândirii declarațiilor comune asupra problemelor de luptă contra terorismul din partea statelor GUUAM în cadrul celui de-al 6-lea Comitet a Asambleei Generale ONU și a altor structuri ONU. Evenimentele care au avut loc pe 11 septembrie în SUA au demonstrat în mod clar necesitatea întreprinderii de către comunitatea internațională a unor măsuri comune în scopul luptei cu terorismul internațional. Statele GUUAM au susținut acțiunile coaliției internaționale antiteroriste semnând o declarație comună prin care au condamnat actele teroriste îndreptate spre subminarea stabilității și securității internaționale. Pe parcursul întrunirilor Miniștrilor Afacerilor Externe care au avut loc pe 14 noiembrie 2001 în New York în contextul GUUAM și GUUAM-SUA au fost aprobate un șir de decizii politice, care vizează problemele dezvoltării în continuare a cooperării multilaterale a statelor GUUAM în particular referitor la activizarea eforturilor pentru realizarea măsurilor în cadrul strategiei complexe a acțiunilor comune a statelor GUUAM în lupta cu terorismul.