thumb|200px|O parte din paradigma verbului correr „a fugi”, din limba spaniolă.Legendă:corr- – rădăcina verbuluio persoană – singulardouă persoane – pluralsoarele la apus – indicativ perfect simplusoarele la zenit – indicativ prezentluna – viitor simplu
În morfologie, conjugarea este, într-una din accepțiunile termenului, flexiunea verbului, adică modificarea formei sale în funcție de anumite categorii gramaticale specifice. În limba română, acestea sunt persoana, numărul, timpul, modul și diatezaConstantinescu-Dobridor 1980, p. 91.. În unele limbi poate fi vorba de mai puține categorii, în altele – de mai multe. De exemplu, în limbile slave, categoriilor amintite li se adaugă și aspectul. Ansamblul formelor unui verb constituie paradigma saDubois 2002, p. 110.. Pe de altă parte, sunt și limbi fără conjugare, de exemplu limba chinezăBussmann 1998, p. 179..
În altă accepțiune, o conjugare este o clasă de verbe definită după anumite caracteristici. De exemplu, în gramatica tradițională a limbii române sunt stabilite patru conjugări, după terminația formei scurte a infinitivului: conjugarea I: -a (a cânta); conjugarea a II-a: -ea (a tăcea); conjugarea a III-a: -e (a face); conjugarea a IV-a: -i (a veni) și -î (a coborî).
Exemplu de conjugare
Verbul a fi la indicativ prezent, în mai multe limbi indo-europeneDupă Verb Conjugation On-line, Verbix, în afara informațiilor din surse indicate separat.:
{| class="wikitable" |- ! style="text-align:left" rowspan="3" | Familie de limbi ! style="text-align:left" rowspan="3" | Limbă ! style="text-align:left" rowspan="3" | Infinitiv prezent |- ! colspan="6" | Persoana |- ! I. sg. ! II. sg. ! III. sg. ! I. pl. ! II. pl. ! III. pl. |- | colspan="10" style="height:3px" | |- ! style="text-align:left" rowspan="13" | Romanice ! style="text-align:left" | Latină | esse | sum | es | est | sumus | estis | sunt |- ! style="text-align:left" | Română | a fi | sunt | ești | este | suntem | sunteți | sunt |- ! style="text-align:left" | AromânăCunia 2010, p. 436. | hiri / hire | escu | eshti | easti | him | hits | suntu |- ! style="text-align:left" | MeglenoromânăCapidan 1925, p. 172. Variantele sunt în diferite graiuri. | iri | sam / sunt / escu / i̯es | i̯eș / eștšă / i̯eștšă | i̯asti / ăi̯ / ii̯ | im | iț | sa / săn |- ! style="text-align:left" | IstroromânăKovačec 2010. Variantele sunt în diferite graiuri. Se folosește pronumele personal cu verbul, acesta fiind neaccentuat. | fi | i̭ó sâm | tú sti / tú ști / tú-ș | i̭é-i̭ „el este”, i̭å-i̭ „ea este” | nói̭ smo / nói̭ sno | vói̭ ste | i̭élʼ âs / escu „ei sunt”, i̭åle-s / scu „ele sunt” |- ! style="text-align:left" | Italiană | essere | sono | sei | è | siamo | siete | sono |- ! style="text-align:left" | Sardă | essere | so | ses | est | semus | sezis | sunt |- ! style="text-align:left" | Franceză | être | suis | es | est | sommes | êtes | sont |- ! style="text-align:left" | Catalană | ser | sóc | ets | és | som | sou | són |- ! style="text-align:left" | Spaniolă | ser | soy | eres | es | somos | sois | son |- ! style="text-align:left" | Galiciană | ser | son | es | é | somos | sodes | son |- ! style="text-align:left" | Portugheză | ser | sou | és | é | somos | sois | são |- ! style="text-align:left" | Occitană | èsser | soi | ès / sès | es | sèm | sèts | son |- | colspan="10" style="height:3px" | |- ! style="text-align:left" rowspan="10" | Germanice ! style="text-align:left" | Engleză | be | am | are | is | colspan="3" style="text-align:center" | are |- ! style="text-align:left" | Germană | sein | bin | bist | ist | sind | seid | sind |- ! style="text-align:left" | Idiștransliterare | זײַןzein | ביןbin| ביסטbist| איזiz| זענעןzenen| זענטzent| זענעןzenen|- ! style="text-align:left" | Olandeză | zijn | ben | bent | is | zijn | zijn | zijn |- ! style="text-align:left" | Afrikaans | wees | colspan="6" style="text-align:center" | is |- ! style="text-align:left" | Islandeză | vera | er | ert | er | erum | eruð | eru |- ! style="text-align:left" | Feroeză | vera | eri | ert | er | colspan="3" style="text-align:center" | eru |- ! style="text-align:left" | Norvegiană (bokmål) | være | colspan="6" style="text-align:center"| er |- ! style="text-align:left" | Daneză | være | colspan="6" style="text-align:center" | er |- ! style="text-align:left" | Suedeză | vara | colspan="6" style="text-align:center" | är |- | colspan="10" style="height:3px" | |- ! style="text-align:left" | Celtice ! style="text-align:left" | Irlandeză | bheith | bím | bíonn | bíonn | bímid | bíonn | bíonn |- | colspan="10" style="height:3px" | |- ! style="text-align:left" colspan="2" | Albaneză | | jam | je | është | jemi | jeni | janë |- | colspan="10" style="height:3px" | |- ! style="text-align:left" rowspan="7" | Slave ! style="text-align:left" | Cehă | být | jsem | jsi | je | jsme | jste | jsou |- ! style="text-align:left" | Poloneză | być | jestem | jesteś | jest | jesteśmy | jesteście | są |- ! style="text-align:left" | Rusătransliterare | бытьbyt'| colspan="6" style="text-align:center" | естьyest'|- ! style="text-align:left" | Ucraineanătransliterare | бутиbuty| colspan="6" style="text-align:center" | єye|- ! style="text-align:left" | Sârbă / Croată (aspect imperfectiv, formă accentuată)Klajn 2005, p. 147; Barić 1997, p. 271. | biti | jesam | jesi | jeste (sârbă) / jest / je (croată) | jesmo | jeste | jesu |- ! style="text-align:left" | Sârbă / Croată (imperfectiv, formă neaccentuată) | biti | sam | si | je | smo | ste | su |- ! style="text-align:left" | Sârbă / Croată (aspect perfectiv) | biti | budem | budeš | bude | budemo | budete | budu |- | colspan="10" style="height:3px" | |- ! style="text-align:left" rowspan="2" | Indo-iraniene ! style="text-align:left" | Sanscritătransliterare | अस्ति|अस्ति]]asti| अस्मिasmi| असिasi| अस्तिasti| स्मःsmah| स्थstha| सन्तिsanti|- ! style="text-align:left" | Hinditransliterare | होना|होना]]honā| हूँhū̃| हैhai| हैhai| हैंhaĩ| होho| हैंhaĩ|}
Referințe
Surse bibliografice
Barić, Eugenija et al., Hrvatska gramatika (Gramatica limbii croate), ediția a II-a revăzută, Zagreb, Školska knjiga, 1997, ISBN 953-0-40010-1 (accesat la 15 august 2018) Bussmann, Hadumod (coord.), Dictionary of Language and Linguistics (Dicționarul limbii și lingvisticii), Londra – New York, Routledge, 1998, ISBN 0-203-98005-0 (accesat la 15 august 2018) Capidan, Theodor, Meglenoromânii, vol. I.: Istoria și graiul lor, București, Cultura Națională / Academia Română. Studii și Cercetări VII, 1925 (accesat la 15 august 2018) Constantinescu-Dobridor, Gheorghe, Mic dicționar de terminologie lingvistică, București, Albatros, 1980 Dubois, Jean et al., Dictionnaire de linguistique (Dicționar de lingvistică), Paris, Larousse-Bordas/VUEF, 2002 Cunia, Tiberius, Dictsiunar a limbãljei armãneascã, Editura Cartea Aromãnã, 2010 (accesat la 15 august 2018) Klajn, Ivan, Gramatika srpskog jezika (Gramatica limbii sârbe), Belgrad, Zavod za udžbenike i nastavna sredstva, 2005, ISBN 86-17-13188-8 (accesat la 19 martie 2017) Kovačec, August, Vlaško/Žejansko/Istrorumunjsko – hrvatski rječnik (Dicționar vlăhesc/jeiănesc/istroromân-croat), 2010, varianta online a Istrorumunjsko-Hrvatski Rječnik (s gramatikom i tekstovima)'' [Dicționar istroromân-croat (cu o gramatică și texte)], Pola, Znanstvena udruga Mediteran, 1998 (accesat la 15 august 2018) Verb Conjugation On-line, Verbix (accesat la 15 august 2018)
Legături externe
Lingopal (accesat la 4 iunie 2021)
Vezi și
Flexiune Limbi indo-europene Verb
Categorie:Gramatică