Louis Michel () a fost un fizician teoretician francez. Fondator al Centrului de Fizică Teoretică de la École Polytechnique, a fost profesor la Institut des Hautes Études Scientifiques (IHES), președinte al Societății Franceze de Fizică și membru al Academiei Franceze de Științe. A adus contribuții importante în fizica teoretică, de la fizica particulelor elementare la cristalografie. Lucrările sale privind ruperea spontană a simetriei, în diverse contexte, au deschis o perspectivă nouă asupra descrierii teoretice a fenomenelor neliniare în fizică.
Biografie Louis Michel a obținut diploma de inginer la École polytechnique din Paris și doctoratul la Manchester, cu o teză tratând despre teoria interacțiilor slabe. A fost cercetător la Copenhaga și la Institute for Advanced Study, Princeton. Întors în Franța, a activat în didactică și cercetare la Lille și Orsay, apoi la École polytechnique, unde a pus bazele Centrului de Fizică Teoretică (CPHT). În 1962 a devenit profesor permanent la Institut des Hautes Études Scientifiques (IHÉS), Bures-sur-Yvette. A fost președinte al Societății Franceze de Fizică (Société française de physique) (1978–1980). În 1979 a fost ales membru al Academiei Franceze de Științe (Académie des sciences); în 1982 i s-a decernat Medalia Wigner. A încetat din viață la 30 decembrie 1999, la Bures-sur-Yvette. În memoria sa au fost instituite la IHES catedrele de cercetare Chaires Louis Michel pentru vizitatori de lungă durată, fizicieni.
Lucrări În teoria interacțiilor slabe, Michel a studiat dezintegrarea miuonului (într-un electron și doi neutrini), introducând așa-numitul parametru Michel.L. Michel: Interaction between Four Half-Spin Particles and the Decay of the μ-Meson, Proceedings of the Physical Society, Section A, Volume 63, Number 5, 1950, pp. 514-531. În teoria interacțiilor tari, a demonstrat conservarea parității G (care, de exemplu, interzice tranziții dintr-o stare cu număr impar de pioni într-o stare cu număr par de pioni, sau invers).L. Michel: Nuovo Cimento, Vol. 10, 1953, p. 319. Împreună cu V. Bargmann și V. Telegdi a formulat ecuația Bargmann-Michel-Telegdi care descrie precesia spinului în câmp magnetic.V. Bargmann, Louis Michel și V. L. Telegdi: Precession of the Polarization of Particles Moving in a Homogeneous Electromagnetic Field, Physical Review Letters, Volume 2, Issue 10, 1959, pp. 435-436. Împreună cu Luigi A. Radicati a dezvoltat teoria geometrică a octetului SU(3).Louis Michel și Luigi A. Radicati: Properties of the breaking of hadronic internal symmetry, Annals of Physics (NY), Volume 66, Issue 2, 1971, pp. 758-783.Louis Michel și Luigi A. Radicati: The geometry of the octet, Annales de l'I.H.P., section A, tome 18, no 3, 1973, pp. 185-214. Încă din 1953 introdusese o descriere a tranzițiilor de fază ca fenomene de rupere a simetriei;L. Michel: Nuovo Cimento, Vol. 10, 1953, p. 10. a aplicat acest concept la o clasă largă de fenomene,Louis Michel: Symmetry defects and broken symmetry. Configurations Hidden Symmetry, Reviews of Modern Physics, Volume 52, Issue 3, 1980, pp. 617–651. de la fizica particulelor elementare la cristalografie.L. Michel: Fundamental concepts for the study of crystal symmetry, Physics Reports, Volume 341, Issues 1-6, 2001, pp. 265-336.
Note
Legături externe Le Centre de Physique Théorique de l’Ecole Polytechnique (CPHT) Institut des Hautes Études Scientifiques (IHÉS) Chaires Louis Michel Académie des sciences
Categorie:Nașteri în 1923 Categorie:Decese în 1999 Categorie:Fizicieni francezi Categorie:Ofițeri ai Legiunii de onoare Categorie:Membri ai Academiei Franceze de Științe Categorie:Ofițeri ai Palmelor Academice