miniatura|Câmp în Călărași miniatura|Fermieri în Tescani, Bacău Agricultura în România a reprezentat în 2023 o valoare de aproximativ 3,9% din produsul intern brut și a angrenat aproximativ 13% ( din forța de muncă. Peste trei sferturi (76,5%) din valoarea producției agricole a Uniunii Europene in 2023 a fost realizată în doar șapte state: Franța (), Germania (), Italia (), Spania (), Țările de Jos (), Polonia () și România ().

Conform Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO), în anul 2022 România deținea o suprafață totală de 23,008 milioane hectare, dintre care 12,678 milioane hectare reprezentau suprafața agricolă incluzând 8,211 milioane hectare teren arabil și 4,073 milioane hectare de pajiști și pășuni, 6,929 milioane hectare reprezentau suprafețe împădurite, iar 3,410 milioane hectare reprezentau alte tipuri de teren. Producția vegetală a avut o valoare de , iar cea animală de .

În 2023, suprafața agricolă a României crescuse la valoarea de 12,714 milioane hectare, dintre care 8,407 milioane hectare erau teren arabil, reprezentând 8,1% din suprafața agricolă a Uniunii Europene, valoarea totală a producției agricole din România în același an fiind de , mai mare decât cea din anul precedent. Suprafața terenului arabil plasează România la partea superioară a clasamentului suprafețelor agricole din Uniunea Europeană, cel mai mare producător și comerciant de cereale din lume.

Potrivit studiului anual KeysFin „Sectorul agricol românesc” publicat în luna noiembrie 2023, cifra de afaceri a companiilor agricole românești a înregistrat a doua cea mai mare creștere anuală nominală din ultimii 10 ani, de peste , atingând maximul istoric de în 2022, cu 48% mai mare decât în ​​2018.

Conform Institutului Național de Statistică, în 2020, exporturile de produse agroalimentare au atins , reprezentând aproximativ 11% din totalul exporturilor țării. Cerealele, în special grâul și porumbul, reprezintă o parte semnificativă a acestor exporturi, România fiind unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din Uniunea Europeană.

Valoarea comerțului internațional agricol (exporturi plus importuri) în 2022 a crescut cu 30% față de 2021 și a fost cu 82% peste nivelul din 2018, atingând , potrivit datelor Institutului Național de Statistică. În 2022, România a rămas exportator net de produse agricole după ce a fost importator net în anul pandemiei pentru prima dată din 2010, înregistrând un excedent comercial agricol (exporturi minus importuri de produse agricole) cu 28% sub cel înregistrat în 2021, de .

În 2023, exporturile nete ale României au înregistrat o creștere, reprezentând pentru cereale, pentru plante industriale și semințe oleaginoase, pentru tutun (țigarete), pentru animale vii și pentru uleiuri animale sau vegetale. De menționat că valoarea mare a exporturilor de cereale a fost influențată de importurile (tranzit) de cereale din Ucraina, exonerate de taxe și contingente în cadrul acordurilor comerciale temporare cu UE. Datele INS arată că în 10 ani, între 2013, înainte de anexarea Crimeii de către Federația Rusă și 2023, valoarea importurilor din Ucraina s-a triplat, ajungând la .

Deși România se situează pe locuri fruntașe în Uniunea Europeană la producția de fructe (locul 6 - în 2023) și legume (locul 8 - în 2023), consumul anual de fructe și legume per locuitor în România este cu mult sub media UE, în România doar 2% din populație au consumat zilnic în 2019 cel puțin cinci porții de fructe și legume, față de media UE de 55%.

Potrivit analizei KeysFin, în 2020, importurile de legume și fructe au ajuns la maximul istoric de , după un avans anual de 1,6% și o creștere de 252% față de 2011. Exporturile de fructe și legume au crescut cu 9,3% față de 2019, însă cu doar 40% față de 2011, ajungând la valoarea de în 2020. Deficitul balanței comerciale de fructe și legume (exporturi minus importuri) a crescut cu 0,3% față de 2019 și a fost cu 374% peste nivelul din 2011, la cel mai ridicat nivel din istorie, atingând peste în 2020. Totuși, potrivit raportului de cercetare „Românii și alimentația în 2023” realizat de Reveal Marketing Research în luna martie 2023, în privința alimentelor care fac parte zilnic sau aproape zilnic din alimentația românilor, fructele și legumele dețin locul fruntaș: 81%.

România este țara care deține cele mai multe ferme în Uniunea Europeană, dintre cele 9,1 milioane de exploatații agricole care existau, în 2020, în statele membre, aproape o treime (31,8%) se aflau în România. Dimensiunea medie a fermei era de 4,42 ha, față de 17,4 ha la nivel european, potrivit datelor Eurostat. După cum au declarat în 2023 reprezentanții Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România, mai puțin de un sfert din terenurile lucrate de fermieri în România sunt în proprietate, restul fiind administrate în arendă. Asociațiile fermierilor, reunite în Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC), susțin că, din totalul suprafaței agricole a României, suprafața agricolă utilizată de proprietarii terenurilor este de doar 10%, restul fiind arendat, ceea ce necesită adoptarea unor măsuri legislative care să încurajeze predictibilitatea, investițiile și sustenabilitatea, printr-o lege specială care să includă și un contract cadru de arendă, aplicabil la nivel național.

În 2021, 59,8% din forța de muncă din județul Vaslui era angajată în agricultură, silvicultură și pescuit, aceasta fiind singura regiune din Uniunea Europeană în care peste 50% din forța de muncă totală era angajată în aceste activități.

În 2020, aproximativ 95% din totalul fermelor din UE au fost clasificate ca fiind de familie. România și Grecia conduc în acest clasament, peste 99% dintre fermele din aceste țări fiind de familie. În special România se caracterizează printr-un număr foarte mare de ferme mici, de subzistență, care reprezentau în același an 31,8% din numărul total de ferme din Uniunea Europeană.

Pe lângă gradul ridicat de fragmentare a suprafețelor agricole, o altă problemă majoră a agriculturii românești este dependența de capriciile vremii, suprafața real irigată fiind în 2020 de doar 508.000 hectare, peste două milioane de hectare fiind afectate de secetă în acel an.

Suprafața agricolă

Având o suprafață agricolă de 12,714 milioane hectare în 2023 dintre care 8,407 milioane hectare reprezentau teren arabil (66,12%, România dispune de resurse agricole importante în Europa Centrală și de Est. Deși zone semnificative din suprafața agricolă utilizată sunt clasificate ca fiind zone defavorizate, condițiile pedologice sunt deosebit de favorabile activităților agricole de producție în regiunile de sud și de vest ale țării.

Începând cu anii 1990, suprafața agricolă a României a scăzut ușor de la un an la altul, transferul suprafețelor de teren către sectorul forestier și al construcțiilor constituind cauza principală a reducerii suprafețelor agricole în ultimii . Reducerea suprafețelor de teren, prin includerea acestora în zona urbană, reprezintă un fenomen întâlnit în zonele cu productivitate mai mare, în timp ce schimbarea categoriei de folosință a terenului agricol în cel forestier apare, în special, în zonele defavorizate.

În topul suprafețelor agricole din Uniunea Europeană, conform datelor statistice ale UE, înregistrate în cadrul Recensământului general agricol din 2020, România, cu aproape (8,1% din suprafața agricolă a UE), se afla pe locul cinci, după Franța (, 17,4%), Spania (, 15,2%), Germania (, 10,5%) și Polonia (, 9,4%), fiind urmată de Italia (, 8%.

Conform Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO), în anul 2022 România deținea o suprafață agricolă de 12,678 milioane hectare, dintre care 8,211 milioane hectare erau teren arabil. În același an, în România au fost recoltate 2,168 milioane hectare cu grâu (locul 4 în UE), 2,437 milioane hectare cu porumb (locul 1 în UE), 1,093 milioane hectare cu floarea-soarelui (locul 1 în UE), 468,87 mii hectare cu rapiță (locul 4 în UE), 425,95 mii hectare cu orz (locul 7 în UE) și 135,85 mii hectare cu soia (locul 3 în UE).

Suprafața dedicată pomiculturii s-a diminuat constant în primii ani de după Revoluție. Astfel, suprafața acoperită de livezi a scăzut de la în anul 1989, la în 2001 și în 2011. Până în 2022, suprafața destinată pomiculturii, respectiv plantații de pomi fructiferi pe rod (livezi pe rod), a crescut, atingând o valoare de .

Privatizarea suprafeței agricole

Până în anul 2010, aproape toată suprafața agricolă și peste o treime din fondul forestier au fost privatizate. Retrocedarea și redistribuirea suprafețelor de teren agricol și forestier a început în anul 1991, desfășurându-se în mai multe etape succesive. Ca urmare, până în anul 2005, 95,6% din suprafața agricolă a țării și circa 33% din cea împădurită au fost retrocedate foștilor proprietari sau moștenitorilor legali ai acestora. Totuși, titlurile de proprietate au fost emise fără o verificare corespunzătoare a terenurilor din punct de vedere cadastral și fără înscriere în Cartea funciară. Identificarea și delimitarea parcelelor retrocedate nu au fost întotdeauna corect realizate, făcând astfel obiectul multor litigii și dispute. Terenurile aflate în proprietatea publică a statului au ajuns să reprezinte o pondere de doar 0,5% din suprafața totală arabilă (), 0,7% din suprafața totală acoperită de pășuni () și 0,2% din suprafața totală acoperită de fânețe ().

Conform Recensământului general agricol din anul 2020, din punct de vedere al proprietății asupra suprafeței agricole utilizate, aproape 92% din exploatații dețin în proprietate teren agricol. Peste 98% dintre proprietarii de terenuri agricole sunt gospodării individuale, fără personalitate juridică, care dețin 33,5% din suprafața agricolă utilizată în România. Deși exploatează peste un sfert () din suprafața agricolă totală a țării, fermele cu personalitate juridică și capital privat din România dețin în proprietate sub 4% din teren (505.682 ha). Aproape jumătate (44%) din aceste ferme nu au în proprietate teren agricol. O mare parte a suprafeței agricole utilizate, 44,6%, se află în proprietatea celor care o utilizează.

Divizarea suprafeței agricole Polarizarea excesivă a exploatațiilor agricole, un fenomen specific României, este neîntâlnit niciunde în Europa.

În 2005, din totalul de 4.256.152 exploatații agricole, 4.121.247 utilizau o suprafață agricolă de , iar suprafața agricolă medie a unei exploatații agricole din România era de 3,37 ha. Exploatațiile individuale aveau, în medie, 2,15 hectare, împărțite în 3,7 parcele, în timp ce exploatațiile cu personalitate juridică exploatau în medie 269 hectare, divizate în circa 9 parcele.

Recensământul general agricol 2010 arată că în cu o suprafață medie puțin peste 190 ha. cu un total de peste 7.000.000 ha, lucrau . De cealaltă parte, în peste cu suprafața medie de 3,45 ha, cu un total de peste 8.480.000 ha, lucrau peste . Numărul de exploatații agricole din România a scăzut cu 14% în perioada 2003-2010, atingând 3,86 milioane, în timp ce în Uniunea Europeană declinul a fost de 20%, respectiv 12,05 milioane.

Conform Recensământului general agricol din anul 2020, în România existau agricole care utilizau de teren agricol. De subliniat că, anual, numărul exploatațiilor agricole care încasau subvenții nu depășea , adică sub o treime. Rezultatele Recensământului general agricol din 2020 arată că, în decurs de 10 ani, numărul exploatațiilor agricole a scăzut cu 972.000, respectiv cu 25,2%, iar suprafața agricolă utilizată a scăzut cu , respectiv cu 4,1%. Scăderea numărului de exploatații agricole a condus la creșterea suprafeței agricole medii per exploatație cu aproximativ 28%, de la 3,45 hectare în 2010 la 4,42 hectare în anul 2020.