thumb|250px|Steagul istoric al Ținutului Secuiesc thumb|210px|Steagul Ținutului Secuiesc votat de către Consiliul Național Secuiesc. Ținutul Secuiesc (în , în , în ) este – în accepțiunea istorico-etnografică – regiunea din partea sud-estică a Transilvaniei, locuită în majoritate de secui (subgrup etnic maghiar cu o conștiință istorică aparte, cu specificități etnografice, respectiv de dialect) și, care cuprinde teritoriile fostelor scaune secuiești. Respectivele teritorii se găsesc actualmente incluse administrativ în județele Alba, Bacău, Cluj, Covasna, Harghita, Mureș și Neamț. Colocvial, sub denumirea de Ținutul Secuiesc se înțelege numai teritoriul format din județele Covasna, Harghita și o parte din județul Mureș.
De-a lungul timpului municipiul Târgu Mureș a fost centrul cultural, industrial, economic și de educație al Ținutului Secuiesc.Konrad Gündisch, "Hauptstädte" in Siebenbürgen, În: Harald Heppner, Hauptstädte zwischen Save, Bosporus und Dnjepr, Wien 1998, pag. 61. fiind reședința Scaunului Mureș, Comitatului Mureș-Turda, apoi Regiunii Autonome Maghiare, iar în prezent este reședința județului Mureș și centrul Zonei Metropolitane Târgu Mureș. Ținutul Secuiesc in 1528, harta lui Lazarus. Ceculia sedi: Co Vtuarhel, Comitat' Gurgio, Comitat'Czik, Co Sepssa, Co Kizdi, Co Orbai.|right|thumb|300px
Geografie Climă Clima Ținutului Secuiesc este de tip continental moderată cu veri moderate, călduroase mai ales în lunile de vârf, respectiv în zonele mai joase, și ierni aspre.Climate of Romania U.S. Library of Congress. (14.10.2012) Este influențată de vecinătatea Munților Gurghiu, iar toamna și iarna resimte și influențele atlantice de la vest. Trecerea de la iarnă la primăvară se face, de obicei, la mijlocul lunii martie, iar cea de la toamnă la iarnă în luna noiembrie. Potrivit statisticilor, în martie valorile numai cobor sub 0 °C, iar în noiembrie mediile lunare sunt sub 10 °C. Verile sunt călduroase, iar iernile în general sunt lipsite de viscole. Temperatura medie anuală din aer este de cca 8,2 °C. Temperatura medie în ianuarie este de - 3 °C, iar cea a lunii iulie, de 19 °C. Temp. minimă absolută a fost de - 34,5 °C (înregistrată în ianuarie 1963), iar maxima absolută, de 38,5 °C (înregistrată în august 1952). Media precipitațiilor anuale atinge 663 mm, cea mai ploioasă lună fiind iunie (99 mm), iar cea mai uscată, februarie (26 mm). În ultimii ani, se observă faptul că iernile devin din ce în ce mai blânde, cu temperaturi care rareori scad sub - 15 °C și cu zăpadă din ce în ce mai puțină. Verile sunt din ce în ce mai calde, crescând numărul de zile tropicale (în care maxima depășește 30 °C). Temperaturile sunt cuprinse între următoarele valori extreme: -32,8 °C și +39 °C.
Fauna Grădina Zoologică din Târgu Mureș|right|thumb|250px Fauna regiunii este extrem de variată, deoarece relieful și factorii microclimatici sunt de asemenea variate. Ținutul Secuiesc cuprinde muntii interiori ai Carpaților Orientali, între Călimani si Giurgeu, respectiv Persanii de Nord și Baraoltul, pătrunzând până în centrul bazinului Transilvaniei in zona Târgu Mureș, astfel se poate spune despre următoarele etaje:
Etajul montan este format din variate specii având numeroși reprezentanți printre care: cerbul carpatin (Cervus elaphus carpaticus), ursul brun (Ursus arctos), râsul eurasiatic (Lynx lynx), jderul (Martes martes), jderul de piatră (Martes foina), pisica sălbatică (Felis silvestris), veverița (Sciurus vulgaris), mistrețul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), Căprioara (Capreolus capreolus), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), cocoșul de mesteacăn (Lyrurus tetrix), buha (Bubo bubo), huhurezul (strix aluco aluco), pițigoiul de munte (Parus montanus), etc.
Din fauna apelor curgătoare de munte pot fi amintite speciile: păstrăvul (Salmo trutta), lipanul (Thymalus thymalus), lostrița (Hucho hucho), porcușorul de munte (Gobio gobio). În Mureș trăiesc de asemenea mai multe specii de pești, cum ar fi : avatul, bibanul, carasul, crapul, linul, păstrăvul, roșioara, somnul, șalăuul, știuca și cleanul.
În etajul de deal și podiș pot fi întâlnite următoarele specii :animale- iepurele (Lepus europaeus), căprioara, veverița, nevăstuica (Mustella nivalis), pârșul (Glis glis), orbetele (Spalax leucodon transsylvanica), păsări - ciocănitoarea (Dryobates major), gaița (Garrulus glandaris), gaia (Milvus milvus), pupăza (Upupa epops), turturica (Streptopelia turtur), porumbelul gulerat (Columba palumbus), cinteza (Fringilla montifringilla), grangurele (Oriolus oriolus), cucul (Cuculus canorus), fazanul (Phasianus colchicus), etc.
Etajul apelor curgătoare și lacustre cuprinde mai multe specii de viețuitoare: pești - crapul (Cyprinus carpio), cleanul (Leuciscus squalius), știuca (Esox lucinus), somnul (Silurus glanis), raci (Astacus), moluște, rațe sălbatice (Anas platyrhynchos).
Grădina Zoologică din Târgu Mureș reprezintă un loc de atracție pentru localnici și turiști, fiind cea mai mare, diversificată și populată grădină zoologică din România.Radio Târgu Mureș: Elefantul Tania a ajuns la Grădina Zoo din Tîrgu-Mureș (09.12.2012) În prezent sunt în jur de 500 de animale aparținând de 120 de specii, atât de faună locală, cât și exotică. Anual, grădina zoologică din Târgu Mureș este vizitată de un număr de 100 000 de vizitatori.
Flora Din punct de vedere geografia flora Ținutului Secuiesc este o parte a florei carpatine. Dupa altitudine se disting mai multe zone de vegetație: Sub înălțimea de 500 m vegetația naturală este dominată de pădurile de carpeni și stejari. Se mai pot găsi și ceri, ulmi, tei și frasini. Între altitudinile de 500–1000 m pe culmile dealurilor și părțile mai joase ale munților se evidențiază pădurile de fagi. La peste 1000 m se află arii întinse de păduri de conifere, mai ales de molizi (Picea) În jurul bazinelor intermontane (în urma inversiunilor de temperatură) și pe povârnișurile de nord ale munților, păduri de pini apar și la înălțimi de 600 m. În munții înalți (Harghita, Hășmaș) crește vegetația de tip alpin, ale cărei plante specifice sunt ienupărul, afinele,jneapănul (sau pinul de munte pitic). In afara zonelor întinse de vegetație, există și arii cu o vegetație specifică ( ca de pildă crângurile aluviale pe marginea apelor)
Cea mai întinsă de pădure din municipiul Târgu Mureș se află la cea mai înaltă cotă a orașului, pe Platoul Cornești. Pădurea Mare, la 488 m deasupra Mării Negre și la 197 m deasupra localității, este alcătuit din stejar și carpen.Primăria Târgu Mureș: Platoul Cornești (04.12.2012) Râul Mureș a creat în mai multe zone o luncă, unde vegetația este tipică acestui relief.
Hidrografie Pentru detalii, vezi: Mureș și Olt
Cursurile de apă aparțin Mureșului, Târnavei Mari si Târnavei Mici la vest, Oltului cu Râul Negru si cele doua Homoroade la sud, Bistriței și Trotușului la est, dar se găsesc și multe izvoare de apă minerală carbogazoase și momofete (emanații de bioxid de carbon și hidrogen sulfurat), cu scop terapeutic (Tușnad), precum și lacul vulcanic Sfânta Ana, ori lacurile carstice din masivele de sare de la Praid și Lacul Ursu din Sovata, lacul de baraj natural - Lacul Roșu.Analiza SWOT județului Harghita
Râul Mureș izvorăște din Munții Hășmașu Mare, străbate Depresiunea Gurghiului și defileul Toplița - Deda ca să ajungă la Târgu Mureș. Râul a fost de-a lungul istoriei o sursă de energie. Din inițiativa primarului Dr. György Bernády conducerea orașului dualist a alocat fonduri semnificative pentru construirea Canalului de Turbină și amplasarea unei turbine cu scopul de a crea energie electrică pentru orașul în dezvoltare.Vásárhely.ro: Vásárhely változásai – a múlt árnyéka a jelen fénye(?) Tot atunci s-au pus bazele sistemului de alimentare cu apă și canalizare în localitate. În prezent Aquaserv este operatorul licențiat din regiune, fiind câștigătorul unor proiecte ale Uniunii Europene.Aquaserv: Prezentarea companiei
Relief thumb|260pxț|right|Harta geologică a Ținutului Secuiesc din anul 1878 de Franz Herbich (1821-1887)
Municipiul Târgu Mureș este așezat pe terasele râului Mureș. Dintre toate acestea Platoul Cornești este cea mai înaltă cotă a orașului fiind situat la 488 m deasupra Mării Negre și la 197 m deasupra localității.Primăria Târgu Mureș: Platoul Cornești Astfel teritoriul se caracterizează printr-un relief colinar fragmentat de văi largi și dealuri înalte. În mod tradițional geneza orașului istoric a avut loc pe terasele mai joase, apoi din motive agroalimentare au devenit cultivate pământurile din dealuri. În perioada postbelică, când au fost începute construcțiile cartierelor, autoritățile au preferat terasele mai înalte. Decizia lor a fost bună, fapt demonstrat de inundația gigantică din mai 1970, când au fost precipitații de 100–120 mm în Munții Călimani, Gurghiu și Harghita încă acoperită de zăpadă. Blocurile de zece etaje proaspăt construite pe Aleea Carpații, lângă râul Mureș au devenit parțial ocupate de apele. [ http://folyok.adatbank.transindex.ro/index.php?fid=16&kat=R%C3%A9szletes%20le%C3%ADr%C3%A1s Adatbank: Maros lerirasa]
Sol
Pe terasele Râului Mureș, mai ales cele inferioare domină aluviunile recente precum și solurile hidromorfe și de mlaștini. În zonele de luncă apar solurile aluviale și lăcovișțile, tipuri de sol generate atât de materialul parental cât și de caracteristicile hidro-geologice și hidrologice ale zonei.Planul Urbanistic General din Târgu Mureș: Studiu de fundamentare privind protecția mediului Zona colinară este acoperită cu un strat de soluri negre, soluri brun acide, soluri coluviale, cernoziom și regosoluri. În cazul cursurilor de apă, cu debite mici sau sezoniere (ex. Pocloș), afluenți ai Râului Mureș), se dezvoltă soluri gleice din clasa solurilor hidromorfe.
Sursele de poluare a solurilor provin din depozitarea necontrolată a deșeurilor menajere și industriale, emisiile din activitățile de pe platforma chimică de 126 ha din Combinatul Azomureș, stocarea și distribuția produselor petroliere (SNTFM „CFR Marfă” S.A. - DELM Tîrgu Mureș), emisiile autovehiculelor.
Istorie Perioada antică În secolul I d. Hr. și la începutul secolului al II-lea, pe teritoriul actual al Transilvaniei s-a aflat centrul politic al regatului Dacia. Prezența culturii dacice în sud-estul Transilvaniei este marcată prin descoperiri emblematice cum ar fi tezaurul de la Sâncrăieni (jud. Harghita) sau cetățile dacice de la Covasna (Cetatea Zânelor) sau Jigodin (jud. Harghita).
Regatul dac condus de Decebal a fost cucerit, după două războaie, în anul 106 d. Hr. de Imperiul Roman sub conducerea împăratului Traian, care a început organizarea noii provincii romane Dacia. Sud-estul Transilvaniei a fost inclus în provinciile Dacia Porolissensis, Dacia Apulensis și Moesia și fortificat cu numeroase castre cum ar fi cele de la Inlăceni (Praetoria Augusta) și Sânpaul (jud. Harghita), Brețcu (Angustia) și Olteni (jud. Covasna) sau Brâncovenești și Călugăreni (jud. Mureș).
Perioada medievală Triburile maghiare au intrat în Bazinul Panonic, aflat la vest de interiorul Arcului Carpatic unde este situată Transilvania, spre sfârșitul secolului IX, în anul 896, când s-au stabilit în câmpia Panoniei. La mijlocul secolului al X-lea ei încep cucerirea Transilvaniei unde întâlnesc o puternică rezistență din partea formațiunilor statale conduse de Gelu, Glad și Menumorut.
200px|thumb|right|Regele Ștefan I. în Cronica pictată de la Viena