Salticidae, sau Păianjeni săritori, este o familie de păianjeni ce conține mai mult de 500 de genuri și circa 5000 de specii descrise, făcând-o cea mai mare familie de păianjeni cu în jur de 13% din totalul speciilor.. Păianjenii săritori au o vedere bună și o folosesc la vânătoare și navigare. Sunt capabili să sară din loc în loc, atașați de un fir de mătase. Atât plămânul carte cât și sistemul traheei sunt bine dezvoltate, deoarece depind de ambele sisteme (respirație bimodală).

Salticidae este singura familie a suprafamiliei Salticoidea.

Modul de viață 180px|left|thumb|Lyssomanes viridis mâncându-și prad Păianjenii-săritori sunt în general diurni, vânători activi. Sistemul lor hidraulic intern bine dezvoltat extinde membrele lor alterând presiunea lichidului corpului (sânge) din interiorul lor. Aceasta permite păianjenilor să sară fără a avea picioare cu mușchi mari ca o lăcustă. Cei mai mulți păianjeni săritori pot sări de câteva ori lungimea corpurilor lor. Când un păianjen săritor se mișcă din loc în loc, și în mod special înainte de a sări, atașează un fir de mătase de locul pe care se află. Dacă din orice motiv se întâmplă să cadă, el urcă înapoi pe firul de mătase.

Păianjenii săritori au picioare cu scopula, ceea ce înseamnă că au o sectiune tarsală foarte interesantă. La capătul fiecărui picior au sute de peri mici, fiecare dintre ei împărțit în alte sute de fire numite pcioare finale. Aceste mii de picioare mici le permit să urce și să traverseze teoretic orice teren. Pot chiar să urce pe sticlă prinzând micile imperfecțiuni, de obicei o sarcină imposibilă pentru orice păianjen.

Păianjenii-săritori sunt cunoscuți pentru curiozitatea lor. Dacă o mână de om se apropie, în loc să fugă spre siguranță cum fac cei mai mulți păianjeni, de obicei păianjenul săritor va sări și se va întoarce cu fața spre mână. În continuare s-ar putea ca păianjenul să sară inapoi continuând să privească mâna. Micuța creatura chiar va ridica picioarele anterioare și va menține poziția fără să bată în retragere. Din cauza acestui contrast cu alte arahnide, păianjenul săritor e privit ca iscoditor, fiind aparent interesat de orice se apropie de el.

Nutriția Deși păianjenii sunt în general carnivori, există câțiva păianjeni săritori care includ nectar și polen în dieta lor. și o specie, Bagheera kiplingi, care se hrănește în principal cu materie vegetală. Nu se cunoaște nici una care să se hrănească și cu semințe sau fruct. Plante precum Chamaecrista fasciculata oferă păianjenilor săritori nectar prin intermediul nectăriilor extraflorale, și în schimb păianjenii ajută la protejarea plantei omorând și mâncând dăunătorii.

Vederea 170px|left|thumb|Ochii la Hentzia palmarum Păianjenii săritori au o vedere foarte bună centrată în ochii anteriori mediani. Ochii lor sunt capabili să focalizeze o imagine pe retină, care are în ea până la 4 straturi de celule receptoare (Harland & Jackson, 2000). Experimente fiziologice au arătat că ar putea să aibă până la 4 tipuri de celule receptoare, cu diferite spectre de absorbție, dându-le posibilitatea vederii color tetracromatice, cu sensibilitate înspre gama ultravioletă. Se pare că toate Salticidae, indiferent dacă au două, trei sau patru tipuri de receptori colori, sunt foarte sensibile la lumina ultravioletă. (Peaslee & Wilson, 1989). Unele specii (de exemplu Cosmophasis umbratica) sunt dimorfice în spectrul ultraviolet, sugerând un rol în semnalizarea sexuală (Lim & Li, 2005). Discriminarea culorilor a fost demonstrată în experimente de comportament.

Ochii principali au o rezoluție înaltă (unghi vizual de 11 min.), dar câmpul vizual este îngust, între 2 și 5 grade.

Vânatul Păianjenii săritori sunt vânători activi, ceea ce înseamnă ca nu se bazează pe o pânză să prindă prada. În schimb, acești păianjeni își vânează prada. Își folosesc vederea superioară să deosebească și să urmărească țintele, de multe ori chiar de la 10-15 cm. Apoi, atacă, dându-i insectei extrem de puțin timp pentru a reacționa înainte de a cadea pradă veninului păianjenului.

Reproducere Păianjenii săritori își folosesc vederea la curtări complexe. Masculii sunt deseori diferiți în înfățișare față de femele și pot avea fire de păr agățatoare, păr colorat sau iridiscent, ciucuri la picioarele frontale, structuri pe alte picioare, și alte modificări uneori bizare. Acestea sunt folosite în curtarea vizuală în care părțile colorate sau iridiscente ale corpului sunt arătate și mișcări complexe în laterale, în zigzag sau vibrante sunt executate într-un dans de curtare. Dacă femela este receptivă către mascul, ea își va asuma o poziție pasivă, ghemuită. În unele specii, femela poate să-și vibreze pedipalpii. Masculul își va extinde atunci picioarele frontale spre femelă ca să o atingă. Dacă femela rămâne receptivă, masculul va urca pe spatele femelei si o va insemina cu pedipalpii lui..

Un studiu din 2008 a speciei Phintella vittata din Current Biology sugerează că femelele reacționează la masculii care reflectă lumină ultravioletă B inaintea împerecherii, o descoperire care contrazice presupunerea anterioară conform căreia animalele nu recepționează lumina ultravioletă B.Rebecca Morelle, " Study sheds light on spider sex", BBC News, 2 May 2008.. În ultimii ani s-a descoperit că mai mulți păianjeni săritori s-ar putea să aibă de asemenea semnale auditorii, cu sunete produse de masculi sunând asenemea unor bâzâituri sau bătăi de tobă.Damian O. Elias et al. "Seismic signals in a courting male jumping spider" (retrieved 11 July 2008).

Răspândirea Păianjenii săritori trăiesc într-o varietate de habitate. Pădurile tropicale acomodează majoritatea speciilor, dar sunt găsiți și în păduri temperate, tufărișuri, deșerturi, zone tidale, chiar și munți. Euophrys omnisuperstes este o specie care a fost colectată de la cea mai mare altitudine, pe pantele superioare ale munților Everest și Makalu.

Păianjenii săritori sunt de obicei recunoscuți după modelul ochilor lor.

Taxonomie Monofilia familiei Salticidae este bine stabilită atât prin analize filogenetice cât și morfologice. Nu există totuși nici un consens asupra cărui alt grup de păianjeni este cel mai înrudit cu păianjenii săritori. Grupuri sugerate includ Păianjenul linx al Oxyopidae, Păianjenul crab al Thomisoidea, Păianjenul sac al Clubionidae și păianjenii cu plasă.

Păianjenii săritori pot fi împărțiți în 3 linii descendente:Lyssomaninae, Spartaeinae și Salticoida. Dintre acestea, Salticoida deține aproximativ 90% din toate speciile de păianjeni săritori. Slaticoida poate fi în continuare împărțită în multe grupuri incluzând Amycoida, Astioida, Aelurilloida, Euophryinae, Heliophaninae, Marpissoida și Plexippoida.

Genuri Lista genurilor conform Catalogue of Life:

Abracadabrella Acragas Admestina Admesturius Adoxotoma Aelurillus Aenigma Afraflacilla Afrobeata Afromarengo Agelista Agobardus Agorius Aillutticus Akela Albionella Alcmena Alfenus Allococalodes Allodecta Almota Amatorculus Amphidraus Amycus Anarrhotus Anasaitis Anaurus Anicius Anokopsis Antillattus Aphirape Arachnomura Arachnotermes Araegeus Arasia Arnoliseus Artabrus Aruana Aruattus Asaphobelis Asaracus Ascyltus Asemonea Ashtabula Asianellus Astia Astilodes Atelurius Athamas Atomosphyrus Attidops Attus Augustaea Avarua Avitus Bacelarella Bagheera Ballognatha Ballus Balmaceda Banksetosa Baryphas Bathippus Bavia Baviola Beata Belippo Belliena Bellota Bianor Bindax Bocus Bokokius Brancus Breda Bredana Brettus Bristowia Bryantella Bulolia Burmattus Bythocrotus Canama Capeta Capidava Carabella Caribattus Carrhotus Cavillator Ceglusa Cembalea Cenattus Ceriomura Cerionesta Chalcolecta Chalcoscirtus Chalcotropis Chapoda Charippus Cheliceroides Cheliferoides Chinoscopus Chira Chirothecia Chloridusa Chrysilla Ciris Clynotis Clynotoides Cobanus Cocalodes Cocalus Coccorchestes Colaxes Colyttus Commoris Compsodecta Consingis Copocrossa Corambis Corcovetella Coryphasia Corythalia Cosmophasis Cotinusa Cucudeta Curubis Cylistella Cyllodania Cynapes Cyrba Cytaea Damoetas Darwinneon Dasycyptus Davidina Dendryphantes Depreissia Descanso Dexippus Diagondas Dinattus Diolenius Diplocanthopoda Discocnemius Dolichoneon Donaldius Donoessus Eburneana Echeclus Echinussa Edilemma Efate Emathis Emertonius Empanda Encolpius Encymachus Enoplomischus Eolinus Epeus Epidelaxia Epocilla Erasinus Ergane Erica Eris Eugasmia Euophrys Eupoa Euryattus Eustiromastix Evarcha Featheroides Festucula Flacillula Fluda Frespera Freya Frigga Fritzia Fuentes Furculattus Galianora Gambaquezonia Gastromicans Gavarilla Gedea Gelotia Ghelna Ghumattus Giuiria Goleba Goleta Gophoa Gorgasella Gorgopsina Gramenca Grayenulla Gypogyna Habrocestoides Habrocestum Habronattus Hakka Haplopsecas Harmochirus Hasarina Hasarius Havaika Helicius Heliophanillus Heliophanoides Heliophanus Helpis Helvetia Hentzia Heratemita Hermotimus Hindumanes Hinewaia Hispo Hisukattus Holcolaetis Holoplatys Homalattus Huntiglennia Hurius Hyctiota Hyetussa Hyllus Hypaeus Hypoblemum Icius Ictidops Idastrandia Ilargus Imperceptus Indomarengo Iona Iranattus Irura Itata Jacksonoides Jajpurattus Jasoda Jollas Jotus Judalana Kalcerrytus Katya Kima Kinhia Lagnus Lakarobius Lamottella Langelurillus Langerra Langona Lapsias Laufeia Lauharulla Lechia Leikung Lepidemathis Leptathamas Leptorchestes Letoia Ligdus Ligonipes Ligurra Lilliput Longarenus Lophostica Lurio Lycidas Lyssomanes Lystrocteisa Mabellina Macaroeris Macopaeus Madhyattus Maenola Maeota Maeotella Maevia Mago Magyarus Maileus Malloneta Maltecora Mantisatta Mantius Maratus Marchena Marengo Margaromma Marma Marpissa Martella Mashonarus Massagris Matagaia Mburuvicha Meata Megaloastia Meleon Mendoza Menemerus Messua Metacyrba Metaphidippus Mexcala Mexigonus Micalula Microbianor Microhasarius Microheros Mikrus Mintonia Mirandia Mithion Modunda Mogrus Monaga Monomotapa Mopiopia Mopsolodes Mopsus Muziris Myrmarachne Nagaina Nannenus Naphrys Napoca Natta Naubolus Neaetha Nebridia Neobrettus Neon Neonella Nicylla Nigorella Nimbarus Noegus Nosferattus Nungia Nycerella Ocnotelus Ocrisiona Ogdenia Ohilimia Omoedus Oningis Onofre Onomastus Opisthoncana Opisthoncus Orissania Orsima Orthrus Orvilleus Osericta Pachomius Pachyballus Pachyonomastus Pachypoessa Padilla Padillothorax Palpelius Panachraesta Pancorius Pandisus Panysinus Paracyrba Paradamoetas Paradecta Parafluda Paraharmochirus Paraheliophanus Parahelpis Parajotus Paramaevia Paramarpissa Paraneaetha Paraphidippus Paraphilaeus Paraplatoides Paraplexippus Parasaitis Parathiodina Parnaenus Peckhamia Pelegrina Pellenes Pellolessertia Penionomus Pensacola Pensacolops Peplometus Phaeacius Phanias Pharacocerus Phaulostylus Phausina Phiale Phidippus Philaeus Philates Phintella Phlegra Phyaces Pignus Pilia Piranthus Planiemen Platycryptus Platypsecas Plexippoides Plexippus Plotius Pochyta Poecilorchestes Poessa Polemus Porius Portia Poultonella Proctonemesia Prostheclina Proszynskiana Psecas Pseudamycus Pseudattulus Pseudemathis Pseudeuophrys Pseudicius Pseudocorythalia Pseudofluda Pseudomaevia Pseudopartona Pseudosynagelides Ptocasius Pystira Rafalus Rarahu Rhene Rhetenor Rhombonotus Rhondes Rhyphelia Rishaschia Rogmocrypta Romitia Rudra Saaristattus Sadies Saitidops Saitis Saitissus Salpesia Salticus Sandalodes Saraina Sarinda Sarindoides Sassacus Schenkelia Scopocira Scoturius Sebastira Selimus Semiopyla Semnolius Semora Semorina Servaea Sibianor Sidusa Sigytes Siler Siloca Simaetha Simaethula Similaria Simonurius Simprulla Sitticus Sobasina