David William Donald Cameron sau Lord Cameron de Chipping Norton () este un politician britanic, fost prim-ministrul al Regatului Unit și liderul al Partidului Conservator din 2010 până în 2016.
Cameron a studiat filozofie, științe politice și economie la Oxford. S-a alăturat apoi departamentului de cercetare al Partidului Conservator, devenind consultant special al lui Norman Lamont, și apoi al lui Michael Howard.
În 1997 a candidat pentru un post în Parlament, dar nu a fost ales. S-a revanșat în 2001, când a devenit membru al Parlamentului din partea ținutului Witney. A devenit rapid membru marcant al opoziției. La alegerile din 2010, Partidul Conservator a primit cele mai multe voturi, dar nu a avut majoritatea pentru a forma singur guvernul. După demisia lui Gordon Brown, Cameron a fost numit prim-ministru de către Regina Elisabeta a II-a. Pentru alcătuirea unui guvern, Partidul Conservator a format o coaliție cu cel Liberal Democrat.
Familia Fiul brokerului de acțiuni Ian Donald Cameron și al soției sale Mary Fleur Mount (fiica lui Sir William Mount), David Cameron s-a născut la Londra, și a crescut la Peasemore în Berkshire. El are un frate, Alec (avocat pledant) și două surori, Tania și Clare.
Tatăl lui s-a născut în Școala Blairmore de lângă Huntly în Scoția. Școala fusese construită de stră-străbunicul său, Alexander Geddes, care făcuse avere din afacerile cu cereale în Chicago și care se întorsese în Scoția în anii 1880."Highlands for the high life", telegraph.co.uk, 26 martie 2002; Accesat la 4 septembrie 2007 Familia Cameron este originară din regiunea Inverness din Highlandul scoțian.Robert Cameron, "Ewen Cameron" , Cameron Genealogies. Accesat la 9 martie 2007.
Strămoșii lui Cameron au derulat activități financiare. Tatăl său, Ian, a fost director al agenției imobiliare John D Wood, și a firmei de brokeraj Panmure Gordon, unde au lucrat și bunicul și străbunicul său. Un alt străbunic, Arthur Francis Levita (fratele lui Sir Cecil Levita), de la firma de brokeraj Panmure Gordon, și stră-străbunicul Sir Ewen Cameron, directorul sucursalei londoneze a Băncii Hongkong și Shanghai, au jucat roluri importante în negocierile purtate de familia Rothschild cu bancherul japonez (devenit ulterior prim-ministru al Japoniei Takahashi Korekiyo privind vânzarea de obligațiuni de război în timpul războiului ruso-japonez. Un alt stră-străbunic, Ewen Allan Cameron, a fost partener senior la Panmure Gordon și a făcut parte din Consiliul Deținătorilor de Obligațiuni Străine, și din Comisie Deținătorilor de Obligațiuni Chinezești (înființată de guvernatorul Băncii Angliei Montagu Norman în noiembrie 1935).
thumb|upright|Unul dintre strămoșii lui Cameron: Regele William al IV-lea (1765–1837), unchiul Reginei Victoria Cameron este descendent direct al regelui William al IV-lea și al amantei acestuia Dorothea Jordan (fiind astfel, văr de gradul al cincilea cu regina Elisabeta a II-a). Ca descendent nelegitim al lui William al IV-lea, Cameron nu face parte din linia de succesiune la tronul britanic. Cameron are astfel origini engleze, scoțiene și germane (prin William al IV-lea).
Cameron este nepotul lui Sir William Dugdale, fost președinte al clubului de fotbal Aston Villa, și este văr cu filmograful Joshua Dugdale din Birmingham.
Educația
De la șapte ani, Cameron a studiat la școala independentă Heatherdown Preparatory School din Winkfield, în Berkshire, școală absolvită și de Prințul Andrew și Prințul Edward. Cameron a urmat apoi Colegiul Eton, denumit prin tradiție „principala pepinieră a oamenilor politici ai Angliei”.Eton – the establishment's choice BBC News, 2 septembrie 1998. El i-a urmat la această școală fratelui său Alex, cu trei ani mai mare;Francis Elliott și James Hanning, Cameron: The Rise of the New Conservative (4th Estate, 2007), p. 26. a fost interesat în principal de artă. În mai 1983, când era adolescent, cu șase săptămâni înainte de a da examenele Ordinary Level, a fost acuzat că a fumat cannabis. Întrucât a recunoscut și nu a fost implicat în traficul de droguri, nu a fost exmatriculat, dar a fost amendat, i-a fost interzisă ieșirea de pe raza școlii, și a primit un „Georgic” (pedeapsă ce implica copierea a 500 de rânduri de text în latină).Francis Elliott and James Hanning, Cameron: The Rise of the New Conservative (4th Estate, 2007), p. 32.
Cameron a trecut 12 examene O-level, și apoi a studiat cursuri A-Level de istoria artelor, istorie și economie politică. A obținut trei note 'A' și o notă '1' la examenul de Scholarship Level de economie politică.Francis Elliott and James Hanning, Cameron: The Rise of the New Conservative (4th Estate, 2007), pp. 45–6. A rămas apoi să dea examen de admitere la Universitatea Oxford, în toamna următoare. A luat examenul, a dat și un interviu și a primit un loc la colegiul Brasenose, prima sa opțiune.Francis Elliott and James Hanning, Cameron: The Rise of the New Conservative (4th Estate, 2007), p. 46.
După ce a plecat de la Eton chiar înainte de Crăciunul anului 1984, Cameron a făcut o pauză de nouă luni înainte de a începe studiile la Oxford. În ianuarie 1985 a lucrat ca cercetător pentru parlamentarul conservator, Tim Rathbone din colegiul electoral Lewes și pentru bunicul său, la biroul parlamentar al primului. A lucrat acolo doar trei luni, dar în acest răstimp a urmărit pe viu dezbaterile din Camera Comunelor.Francis Elliott și James Hanning, Cameron: The Rise of the New Conservative (4th Estate, 2007), pp. 46–7. Prin tatăl său, s-a angajat pentru încă trei luni la Hong Kong la Jardine Matheson ca ship jumper, post administrativ pentru care nu se cerea experiență profesională.Francis Elliott și James Hanning, Cameron: The Rise of the New Conservative (4th Estate, 2007), pp. 47–8.
Întors de la Hong Kong, a vizitat Moscova și o plajă din Ialta în URSS, fiind abordat de doi ruși care vorbeau fluent engleza. Unul din profesorii săi avea să-i spună mai târziu lui Cameron că aceea fusese „categoric o tentativă” a KGB-ului de a-l recruta.
Cameron a studiat apoi la colegiul Brasenose de la Universitatea Oxford, unde a urmat cursuri de PPE (Filosofie, Politică și Economie). Tutorele său de la Oxford, profesorul Vernon Bogdanor, l-a descris ca fiind „unul dintre cei mai capabili”"Too good to be true?", The Times, 25 martie 2007. Accesat la 29 martie 2007. studenți pe care i-a avut, cu convingeri politice „conservatoare moderate și sensibile”. În 2006, însă, când a comentat ideile fostului său elev despre un „bill of rights” care să înlocuiască Legea Drepturilor Omului, profesorul Bogdanor, el însuși Liberal Democrat, a spus: „Cred că este foarte confuz. I-am citit discursul și este plin de incoerențe. Sunt câteva lucruri bune în el, dar ele doar se întrevăd printr-o pâclă de contradicții”.
La Oxford, Cameron a fost căpitanul echipei de tenis a colegiului Brasenose College. A fost membru al student dining society de la Bullingdon Club, grupare cunoscută pentru cultivarea consumului de alcool combinat cu comportamente turbulente și acte de vandalism.Patrick Foster, "How young Cameron wined and dined with the right sort" , The Times Online, 28 ianuarie 2006. Accesat la 6 noiembrie 2006. În 2007 a apărut o fotografie ce-l înfățișa pe Cameron în frac împreună cu alți membri ai clubului, inclusiv Boris Johnson, dar aceasta a fost retrasă apoi de la publicare de deținătorul drepturilor de autor."Cameron student photo is banned", BBC News Online, 2 martie 2007. Accesat la 27 martie 2007. Perioada lui Cameron la Bullingdon Club este analizată în documentarul dramatic When Boris Met Dave difuzat în premieră de Channel 4 la 7 octombrie 2009.JOHN DOWER și JAGO LEE Our Boys from the Bullingdon: The early years of David Cameron and Boris Johnson Daily Mail 26 septembrie 2009. El a făcut parte și din Octagon Club, o altă grupare studențească. Cameron a absolvit în 1988 cu o diplomă first class honours. Cameron ține în continuare legătura cu mulți dintre foștii colegi de facultate de la Oxford, inclusiv cu Boris Johnson și cu prietenul său de familie preotul James Hand.
Cariera politică Conservative Research Department După absolvire, Cameron a lucrat pentru Conservative Research Department între 1988 și 1993. În 1991, Cameron a fost la Downing Street pentru a-l pregăti pe premierul John Major pentru sesiunea de interpelări. Un ziar l-a creditat pe Cameron pentru răspunsurile „mai ascuțite” ale lui Major din Cameră,"Atticus", Sunday Times, 30 iunie 1991. printre care evidențierea de către Major a unor exprimări ambigue ale lui Tony Blair (pe atunci purtător de cuvânt pe teme de forță de muncă al Partidului Laburist) despre efectul unui salariu minim la nivel național."House of Commons 6th series, vol. 193, cols. 1133–34", Hansard. Accesat la 4 septembrie 2007. A devenit șeful secțiunii politice din cadrul Conservative Research Department, iar în august 1991 a fost sfătuit să o urmeze pe Judith Chaplin ca Secretar Politic al Primului Ministru."Diary", The Times, 14 august 1991.
Cameron nu a reușit să primească postul, acesta fiindu-i acordat lui Jonathan Hill în martie 1992. Cameron a primit responsabilitatea de a-l pregăti pe John Major pentru conferințele de presă din timpul campaniei pentru alegerile generale din 1992.Nicholas Wood, "New aide for Prime Minister", The Times, 13 martie 1992. În timpul campaniei, Cameron a fost unul dintre tinerii din Brat pack, grup de strategi de partid care munceau între 12 și 20 de ore pe zi, dormind în locuința lui Alan Duncan din Gayfere Street, Westminster, care a fost sediul de campanie al lui Major în timpul campaniei pentru realegere ca lider al conservatorilor."Sleep little babies", The Times, 20 martie 1992. Cameron a condus secțiunea economică; lucrând la această campanie, Cameron a colaborat pentru prima oară mai îndeaproape cu Steve Hilton, care avea să devină director de strategii în timpul șefiei partidului.Nicholas Wood, "Strain starts to show on Major's round the clock 'brat pack'", The Times, 23 martie 1992. Presiunile acestei perioade când s-a trezit în fiecare dimineață la 4:45 l-a făcut pe Cameron să hotărască să renunțe la politică în favoarea jurnalismului."Campaign fall-out", The Times, 30 martie 1992.
Consilier special Succesul neașteptat al conservatorilor la alegerile din 1992 l-au făcut pe Cameron să le răspundă vechilor membri de partid care îi criticaseră pe el și pe colegii săi. El ar fi spus în ziua de după alegeri, „orice ar spune lumea despre noi, am făcut campania bine”, și că i-au ascultat pe activiștii de pe teren mai mult decât au ascultat vocile din presă. El a dezvăluit că i-a trimis pe alți membri ai echipei să transmită mesaje ironice înspre Transport House, fostul sediu al laburiștilor.Andrew Pierce, "We got it right, say Patten's brat pack", Sunday Times, 11 martie 1992. Cameron a fost răsplătit cu o promovare în funcția de consilier special al Ministrului de Finanțe, Norman Lamont."Brats on the move", The Times, 14 aprilie 1992.
Cameron lucra pentru Lamont când a venit Black Wednesday, zi în care presiunea speculanților de pe piața monetară au făcut ca lira sterlină să fie scoasă în afara European Exchange Rate Mechanism. Cameron, un necunoscut în ochii publicului la vremea aceea, a apărut lângă Lamont în reportajele de știri când acesta a anunțat în acea seară ieșirea din European Exchange Rate Mechanism. La conferința Partidului Conservator din octombrie 1992, Cameron a avut dificultăți în a încerca să aranjeze pregătirea participanților la dezbaterea economică; el a trebuit să recurgă la sistemul de televiziune cu circuit închis pentru a o ruga pe inițiatoarea moțiunii, Patricia Morris, să-l contacteze."Diary", The Times, 8 octombrie 1992. În acea lună, Cameron s-a alăturat unei delegații de consilieri speciali care au vizitat Germania pentru a întări relațiile cu Uniunea Creștin Democrată din această țară."Peace-mongers", The Times, 20 octombrie 1992.