Munții Bistriței sunt o grupă muntoasă a Carpaților Moldo-Transilvani, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali. Cel mai înalt pisc este Vârful Budacul, având 1859 m .
Delimitare și împărțire La sud Râul Bistricioara desparte masivul de la vest la est, mai întâi de Munții Giurgeu până la Tulgheș și mai apoi de Masivul Ceahlău, culmile bistrițene desfășurându-se pe aproape 50 km spre est.
Limita nord-estică este ferm marcată de firul Bistriței, peste care se învecinează, până la Holda, cu masivele Rarău — Giumalău și mai apoi, până la vărsarea Bistricioarei în Bistrița, cu Munții Stânișoarei .
La vest, sunt despărțiți în partea sudică tot de Bistricioara, până la Bilbor, de Grupa nordică a Munților Giurgeului - Munții Borsecului și ulterior, până la Pasul Bursucăriei inclusiv de Depresiunea Bilbor, de grupa sudică a Munților Călimani - Munții Bilborului. Dincolo de izvoarele Bistricioarei, Râul Călimănel și Râul Neagra Șarului, continuă spre nord delimitarea de către Munții Călimani .
Munții Bistriței, cu o suprafață de aproximativ 1200 km², sunt formați din 2 masive de suprafață aproape egală: Pietrosul Bistriței, care se întinde între Depresiunea Șaru Dornei (în vest) și Valea Neagră - Broșteni (în sud-est). Ccreasta principală are forma unui "U" cu brațele răsfirate. Inițial, este orientată oarecum de la est spre vest, apoi își schimbă descendent direcția în dreptul Șarului Dornei, aproape în unghi drept de la nord spre sud, pentru a se roti încă odată de la nord-vest spre sud-est. Ea culmineaza cu Vârful Pietrosul Bistriței (1791 m) și coboară pâna la altitudinea de 1355m, în Pasul Păltiniș, prin care face legatura cu Munții Călimani. Budacu, care este delimitat la nord de Valea Neagra - Broșteni și la sud-vest și sud de Bistricioara, culminând cu Vârful Budacu (1859 m). Creasta principală este fragmentată în două catene aproximativ perpendiculare de forma unui "T", piciorul literei fiind orientat de la sud-vest spre nord-est și linia superioară de la sud-est spre nord-est.
Elemente de Geologie, Geomorfologie, Hidrografie, Climă, Superlative ale florei și faunei Geologie Geologic, ambele masive se caracterizează prin șisturi cristaline. Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice , peste care sunt dispuse câteva straturi de roci sedimentare apărute în mezozoic în triasic și cretacic, formând resturile unui geosinclinal ce se întinde pe toată ramura vestică a Carpaților Occidentali.
Una dintre teoriile geologice care încearcă să explice modul în care Bistrița a străpuns culmea Pietrosu - Giumalău pleacă de la premisa că inițial apele Bistriței, ajunse in Depresiunea Dornelor, se îndreptau către marea ce staționa în Depresiunea Transilvaniei, iar când calea apelor a fost barată de lanțul vulcanic al Călimanilor, în spatele acestuia s-ar fi format un lac, iar cand apele lacustre s-au revărsat, Bistrița și-ar fi găsit actualul curs.
Se pare totuși, că procesul de ridicare a culmii muntoase Pietrosu - Giumalau în calea apa Bistriței a avut loc concomitent cu erodarea tânarului relief de catre ape. Din jocul pe verticală a celor doua forțe ale naturii a rezultat spectacolul geologic la care astăzi suntem martori.
Hidrografie Apele care brăzdează versanții ambelor masive sunt colectate în zona nordică și estică de valea Bistriței (Arin, Ortoaia, Rusca, Izvorul Rău, Bârnărelul, Barnaru, Negrișoara, Neagra, Borca, Stejarul și Dreptul), iar în sectorul sudic și vestic de Bistricioara (Muncel, Seaca, Barasău, Prisăcani, Brad, Grințieș).
Clima Climatul se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 2-6 ºC, care pot fi depășite în depresiuni, cu precipitații bogate (800-1200 mm/an și pe alocuri peste 1200 mm/an), cu vânturi frecvente și puternice. La peste 1800 m, temperaturile scad la 0-2 ºC. Verile sunt scurte și iernile lungi. În depresiuni sunt frecvente inversiunile termice.
Vegetația Vegetația este formată din pădurea de fag până la 1200m, apoi de amestec și ulterior de rășinoase, în sectorul înalt fiind pajiștile alpine (pe care se găsesc ienupărul, jneapănul, afinul, merișorul).
Fauna Fauna este reprezentată de mamifere (mistrețul, viezurele, lupul, vulpea, pisica salbatică în padurile de fag, căprioara în pădurile de conifere, ursul, cerbul, râsul), păsări (gainușa de alun, cocoșul de munte, ciocanitoarea, acvila de munte) sau pești (păstrăv, clean, mreană).
Căi de comunicație Munții Bistriței sunt accesibili în primul rând rutier, mai puțin feroviar și de la distanță aerian.
Infrastructura rutieră Rețeaua rutieră Munții Bistriței sunt deserviți de o rețea de drumuri construite pe structura de suport a DN17 spre nord și a DN15 la sud.
Masivul este circumscris astfel de: DN17B de la Vatra Dornei - DN17 la Poiana Largului - DN15 ,spre nord și est. DN15 de la Poiana Largului - DN17B la Capu Corbului - DJ174B ,spre sud. DJ174 cu derivatele sale în partea de vest astfel: DJ174 de la Vatra Dornei - DN17B la Panaci și în amonte pe Valea Neagra - DJ174A spre nord-vest. DJ174A de pe Valea Neagrei - DJ174 la Bilbor spre vest. DJ174B de la Bilbor - DJ174A la Capu Corbului - DN15 spre sud-vest.
Traversarea rutieră a Munților Bistriței se poate face pe următoarele drumuri: Pe Valea Neagra care împarte geografic munții între Masivul Pietrosul Bistriței la nord și Masivul Budacu la sud, urmănd DJ174 de la Panaci la Broșteni , pe axa est - vest Parțial pe Valea Negrișoara de la Panaci - DJ174 la Gura Negrișoarei - DJ174 pe DJ174E pe o alternativă nordică cu origine și sfîrșit în DJ174 , pe axa est - vest Pe Valea Barnarului de la Gura Barnarului DN17B - în est, printr-un drum forestier de 21 km care suie în șeaua de sub Vârful Rusului 1541 m și coboară la nord pe valea Arini la Cozănești - Dorna-Arini . O mențiune merită făcută pentru un drum are urcă de la vest spre creasta vestică a Masivului Pietrosul Bistriței la Piatra Tăieturii de la Panaci.
Starea drumurilor Drumurile circumferențiale, cu excepția DJ174B a DJ174A și a DJ174 de La Valea Negra la Panaci toate sunt modernizate. În partea vestică singura porțiune asfaltată are 22 km și se află între Vatra Dornei DN17 și Satul Panaci din Comuna Panaci. O mențiune specială merită făcută despre DJ174B dintre Bilbor și Capu Corbului : acesta este un drum deocamdată optimizat doar pentru transportul local forestier, pe care se poate circula altfel numai cu mașini de teren. Alternativa recomandabilă este continuarea circuitului pe DJ174A dincolo de Bilbor , până la intersecția acestuia cu DN15 la vest de Pasul Creanga . De aici se folosește DN15 în continuare până la Capu Corbului și ulterior.
Drumurile transversale sunt nemodernizate: De la Panaci la Broșteni DJ174 și de la Panaci la Gura Negrișoarei DJ174E sunt relativ accesibile, având regim de drum județean. De la Gura Barnarului la Dorna-Arini este drum forestier. De la Panaci la Schitul Piatra Tăieturii drumul este relativ accesibil având actual regumul de drum comunal, ulterior devine drum forestier.
Infrastructura feroviară În ordinea gradului de apropiere sunt magistralele: 502 Suceava - Ilva Mică cu stație la Vatra Dornei cu acces prin DN17B din nord și est (19 km de la Cheile Zugreni , 86 km de la Poiana Largului ) sau prin DJ174A → DJ174 din vest și nord-vest (44 km de la Bilbor) 400 Brașov - Dej cu stație la Toplița - Acces prin DN15 în parte de sud (45 km de la Tulgheș ) și sud-vest (69 km de la Poiana Largului ) și DJ174A → DN15 din vest și sud-vest (24 km de la Bilbor ) 509 Bacău - Bicaz cu acces la Bicaz prin DN17B → DN15 pentru zona de sud-est (44 km de la Viaductul de la Poiana Largului ) 517 Pașcani - Târgu Neamț cu acces la Târgu Neamț prin DN15 / DN17B → DN15C (46 km de la Viaductul de la Poiana Largului )
Acces aerian Aeroporturile cele mai apropiate (distanțe calculate de la Vatra Dornei ) sunt la Suceava (110 km), Târgu Mureș (175 km), Bacău (215 km), Iași (227 km).
Diviziuni administrative, localități Munții Bistriței sunt situați pe teritoriul a 3 județe, în principal Suceava , mai puțin Neamț și Haghita . O parte din zona sud-vestică ce include în principal de la nord la sud arealele vestice din Munții Alunișul Mare, Vamanu, Lupăria, Muntele Țibleș, Bâtca Ghelăriei și Muntele Comarnicului aflate dincolo de cumpăna apelor a crestei vestice a masivului Budacu, este inclusă în Harghita . Din Județul Neamț fac parte zonele cuprinse între aliniamentul crestei Vârful Găinii - Vârful Budacu , Vârful Țibleș - spre sud, respectiv creasta sudică a Masivului Budacu spre Șeaua Prisloapa și Muntele Comarnicului - spre est. Din Județul Suceava face parte restul.
De la nord spre sud, administrativ arealele montane aparțin pe teritoriul Harghitei (comunele Bilbor , Corbu și respectiv Tulgheș), Județului Neamț (comunele Borca , Farcașa , Poiana Largului și Grințieș), Județului Suceava [spre vest Comunele Șaru Dornei și Panaci , iar spre est Crucea și Orașul Broșteni (cu suprafața cea mai mare)].
Activități economice Ocupațiile localnicilor sunt în general creșterea animalelor și exploatarea lemnului. În depresiuni solul este pietros și sărac, nefiind prielnic agriculturii cu excepția culturii cartofului. Se remarcă și existența activității de culegere a fructelor de pădure, ciupercilor și plantelor medicinale.
Activitățile de tip industrial care se desfășoară pe plan local sunt prelucrarea laptelui, gaterele, atelierele de tâmplarie și mobilă, precum și mineritul, reprezentat de activități de extracție a uraniului [Exploatarea minieră Crucea Compania Națională a Uraniului-Sucursala Suceava accesat 2013.01.10 și Exploatarea minieră Primatar aflată pe Muntele Grințieș pe valea pârâului Primatar în perimetrul Preluca Ursului, unde este situat un zăcământ uranifer cu două zone de exploatare experimentală (Primatar I si II - actual aflate în conservare). Despre zăcământul uranifer din zona Tulgeș - Grințieș accesat 2013.01.10.
Serviciile sunt reprezentate cu predilecție de pensiunile turistice.
Servicii sociale Asistență medicală Accesul spre asistență medicală superioară (Târgu Mureș, Iași), este grevat de necesitatea de a traversa culmile Carpaților Orientali spre vest prin pasurile Tihuța în nord și Creanga în sud, respectiv spre est prin Mestecăniș în nord și Petru Vodă în sud.
Spitale cu camere de gardă În ordinea apropierii și a clasificării pe competențeLista clasificării spitalelor din România, Radio România Actualități, 2011.06.17 accesat 2013.01.09 sunt de categoria a IV-a (Vatra Dornei , Târgu Neamț , Toplița), categoria a III-a (Suceava și Piatra Neamț) și de categoriile I și II (Târgu Mureș(cu nivel superiorOrdinul Ministerului Sănătății privind măsuri de organizare și funcționare a spitalelor regionale de urgență și a unităților funcționale regionale de urgență, Nr. 1085 din 26/10/2012 accesat 2013.01.10), Iași)
Mențiune: Pentru Spitalul de Psihiatrie Tulgheș aflat în Categoria a V-a nu există deocamdată date în privința existenței unei camere de gardă capabile de asistență medicală non-stop.
Stații sau substații de Ambulanță și transport sanitar În ordinea apropierii eficiente sunt în nord la Vatra Dornei Substații Ambulanță Suceava accesat 2013.01.10, în vest la Bilbor, în sud și sud-vest la Tulgheș Borsec și ToplițaSubstații Ambulanță Harghita accesat 2013.01.10 iar în est și sud-est la Borca BicazAsistență medicală de urgență - Direcția de Sănătate Publică Neamț accesat 2013.01.10
Acoperire prin rețeaua de telecomunicații Cu excepția rețelelor fixe, în general serviciile GSM în general est au acoperirea redusă la ariile limitrofe drumurilor circumferențiale (și eventual pe versanții aferenți acestora - cu predilecție în partea de nord). Această regulă nu este universal valabilă în partea de vest, unde semnalul de telefonie mobilă se constată doar în Depresiunea Bilbor și Depresiunea Șaru Dornei și pe relația Bilbor - ToplițaAcoperire Cosmote accesat 2013.01.10Acoperire Orange accesat 2013.01.10Acoperire Vodafone accesat 2013.01.10.