Țaga (în , în ) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Năsal, Sântejude, Sântejude-Vale, Sântioana și Țaga (reședința).

Nume Pare evident că denumirea Țaga este etimologic înrudită cu două denumiri latine pentru îmbrăcăminte, anume "toga" și "sagum", primul obiect vestimentar fiind o fîșie (cca 6 metri lungime) de stofă fină țesută din lînă care se purta peste o tunică din in ce învelea corpul , în timp ce al doilea obiect vestimentar era o mantie de formă pătrată din țesătură de lînă nespălată (care o făcea impenetrabilă la ploaie). "Sagum" era obiectul de îmbrăcăminte popular, fiind purtat de persoanele fără titluri sau avere și de militari. În limba română există și cuvintele "zeghe", "sarică" care noțional acoperă cam același obiect vestimentar. Dacă ținem seama de faptul că la Țaga au fost descoperite vestigii arheologice din perioada Daciei romane, se poate presupune existența unei "villa rustica" (o fermă romană) unde cu siguranță se confecționau "sagum" pentru locuitori din lîna oilor care se creșteau la fermă. Dar, mai este ceva de spus. Că romanii, spre sfârșitul perioadei republicane și începutul imperiului au inventat fabricarea în organizare industrială a țesăturilor, fenomen ce a generat un comerț înfloritor. Tot ei au inventat confecționarea hainelor "de-a gata". Nu este exclus ca la Țaga să fi existat o manufactură de confecții "de-a gata" care să alimenteze târgurile din Dacia superioară, de la care fapt așezarea să fi primit denumirea respectivă. Date geografice Se învecinează la est cu județul Bistrița-Năsăud și comuna Buza, la sud cu comunele Geaca și Pălatca, la vest cu comuna Sic, iar la nord cu comunele Fizeșu Gherlii și Sânmartin.

Arii protejate Zona lacurilor Țaga-Geaca (zonă protejată mixtă).

Istoric Fostul sat Ghiolț (în , în ) a fost unit cu satul Țaga. Cu ocazia reformei administrative din anul 1968, Ghiolțul a fost integrat localității Țaga, cu care practic se unise prin construcțiile caselor noi care s-au tot adăugat între cele două sate vecine. Ghiolț este consemnat documentar ca localitate în actele vremii, începând din anul 1298J. Kádár (1900), Szólnok-Doboka Vármegye Monographiája, vol.III, Dej

Descoperiri arheologice În afară de alte descoperiri au fost găsite două cimitire, unul din secolele III-IV, iar celălalt din secolele VII-VIII, descoperire care aduce un argument în favoarea continuității vieții locale și după retragerea aureliană.Mihail Macrea, Viața în Dacia romană, ed. științifică, București, 1969, p.473 Demografie

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Țaga se ridică la 1.588 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.947 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (85,39%), cu minorități de maghiari (4,79%) și romi (3,02%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (84,63%), cu minorități de reformați (4,53%) și greco-catolici (1,7%), iar pentru 6,99% nu se cunoaște apartenența confesională.

Politică și administrație Comuna Țaga este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

Evoluție istorică De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Recensământul Structura etno-demografică a României Structura etnicăAnulPopulațiaRomâniMaghiariGermaniRromiAlte etnii 1850 3.485 2.950 368

101 66 1880 3.164 2.580 444 19

121 1890 3.411 2.759 500 26

126 1900 3.658 3.100 480 76

2 1910 3.855 3.200 549 52

54 1920 3.830 3.322 424

84 1930 4.035 3.488 441 1 61 44 1941 4.325 3.663 542 1 101 18 1956 4.536 4.053 482

1 1966 4.058 3.705 353

0 1977 3.340 3.046 261

33 0 1992 2.313 2.104 163

44 2 2002 2.162 1.982 133

46 1

Lăcașuri de cult Biserica din Țaga Biserica din Sântejude Biserica din Ghiolț Biserica din Năsal Biserica Greco-Catolică din Țaga, demolată în noaptea din 10 spre 11 mai 2006 de unii săteni ortodocși la instigarea preotului ortodox și a primarului comunei, pentru a nu fi restituită parohiei române unite (greco-catolice). Distrugerea s-a petrecut în pofida unei ordonanțe președințiale emise de Judecătoria Dej, care a dispus ca orice lucrări de demolare să înceteze până la stabilirea dreptului de proprietate asupra lăcașului de cult. Cererea parohiei greco-catolice împotriva celor vinovați a fost admisă pe 5 septembrie 2007 de Curtea de Apel Cluj.Cauza Parohia BRU Țaga vs. Parohia BOR Țaga în solidar cu primarul Romulus Mârza ș.a.

Obiective turistice Castelul Wass. Vechiul castel a fost în anul 1800 renovat de către proprietarul Samuel Wass și soția acestuia, Rosalia Bethlen. Pe clădirea principală a castelului erau emblemele familiilor Wass și Bethlen. Pivnițele (cu profil ogival) sunt originale (Evul Mediu).

Personalități Gheorghe Șincai (1754-1816): istoric, filolog, traducător, poet, reprezentant al Școlii Ardelene. A fost angajat între anii 1797-1802 ca profesor de casă la curtea contelui local Daniel Haller; Ioan Chezan (n. 1945), muzician.

Vezi și Lista monumentelor istorice din județul Cluj Biserica de lemn din Năsal Biserica de lemn din Sântejude Biserica reformată din Năsal Bazinul Fizeșului (arie de protecție specială avifaunistică inclusă în rețeaua europeană Natura 2000 în România).

Imagini

Note

Bibliografie

Lectură suplimentară Monografia comunei Țaga, Corina Bașnou, Ioan Mârza, Marian I. Boca, Constantin Crăciun, Editura Tipogr. Delroti, 2009 - recenzie

Legături externe

Pagina Primăriei Comuna Țaga CIMEC (Cercetări arheologice pe raza comunei) Repertoriul așezărilor rurale din Dacia romană Fotografii ale castelului Wass din Țaga Istoria familiei Wass de Țaga Romania e frumoasa (42): Pestera de la Taga, casa celor mai bune branzeturi , 7 mai 2012, RazvanPascu.ro

Țaga Țaga