Alojz Gradnik (n. 3 august 1882 - d. 14 iulie 1967) a fost un poet și traducător sloven. Lirica sa, de interioară exigență, exprimă sentimente umane și viziuni cosmice, ce dă expresie solitudinii dezolante.
Scrieri 1916: Stele căzătoare ("Padajoče zvezde"), lirică a sentimentului de sigurătate 1922: Calea durerii ("Pot bolesti"), unde este exprimată experientă durerii ca izvor al energiei și curajului 1926: De profundis 1938: Eternele izvoare ("Večni studenci"), lirică a destinului uman 1944: Cântece despre Maja ("Pesmi o Maji"), speranța în salvgardarea existenței umane de frenezia atotdistrugătoare a războiului 1944: Sângele care cântă ("Pojoča kri").
Gradnik a tradus din lirica chineză, italiană și engleză.
Categorie:Nașteri în 1882 Categorie:Decese în 1992 Categorie:Poeți sloveni Categorie:Avocați Categorie:Victime ale politicii de represiune Categorie:Romano-catolici