Laurențiu Fulga, pseudonimul lui Laurențiu Ionescu (n. 2 noiembrie 1916, Fulga de Jos județul antebelic Prahova – d. 16 noiembrie 1984, București) a fost un autor, dramaturg, eseist, jurnalist, publicist prozator, scriitor și traducător român.

Familia Laurențiu Fulga este fiul lui Tudor Ionescu și al Ecaterinei (n. Curculescu).

Studii Face școala primară din comuna Cioranii de Jos după care urmează cursurile Liceului Militar din Chișinău. Constatând lipsa de vocație pentru uniforma militară, Laurențiu Fulga se înscrie la Facultatea de Litere și Filozofie a Universității din București, unde își ia licența în anul 1941.

Carieră militară Laurențiu Fulga a participat la cel de al Doilea Război Mondial, fiind mobilizat pe front ca ofițer de rezervă, încă din anul 1941, când este grav rănit la Odessa. De asemenea, este declarat mort la Cotul Donului și i se publică în țară necrologul în reviste literare după care cade prizonier. Luptă în acest război până la final ca voluntar chiar dacă este din nou rănit la Odessa. Revine în țară cu Divizia Tudor Vladimirescu ca voluntar în războiul antifascist, ceea ce mai târziu îi va aduce gradul de general. A fost înaintat la gradul de general-maior (cu o stea) în rezervă la 19 august 1974.Decretul prezidențial nr. 151 din 19 august 1974 privind înaintarea în grad a unor generali și acordarea gradului de general-maior unor colonei în rezervă și retragere, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul X, nr. 113, Partea I, joi 22 august 1974, p. 3.

Jurnalist la diverse reviste de cultură militare, de astă dată cu grad de ofițer activ, între care Glasul armatei, Educația artistică și Viața militară (unde este numit redactor-șef adjunct) și consilier artistic la „Teatrul Armatei", până în anul 1961, când se retrage, dedicându-se exclusiv scrisului. Din 1968 până la sfârșitul vieții este vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor. Publică și sub pseudonimul Delerei Ionescu.[Petcu Marian, "Istoria jurnalismului din România în date: enciclopedie cronologică", Elefant Online, 14 iun. 2016 - 439 pagini]

Carieră literară Laurențiu Fulga debutează în proză în 1937 cu proza scurtă în "Bilete de papagal". Duce activitate editorială fiind colaborator la Viața Literară, Revista Fundațiilor Regale, Revista Literară, Universul Literar, Decalogul, Tribuna, Meșterul Manole, Gazeta Literară, Viața militară, Viața Românească, Cronica, Luceafărul, etc. Ca debut editorial, se poate considera anul 1942 cu volumul de nuvele "Străinul paradis".

Laurențiu Fulga a fost și autor de piese de teatru, needitate, jucate pe diverse scene, cum ar fi: "Este vinovată Corina?", "Ultimul mesaj", "Meșterul Manole" și "Ion Vodă cel Cumplit". Privind retrospectiv la activitatea sa în domeniul teatrului el a declarat:

Proză antumă Consacrarea scriitoricească a venit pentru Laurențiu Fulga cu: 1956 - Eroica 1963 - Steaua Bunei Speranțe 1966 - Alexandra și Infernul - ecranizat în 1975, regia Iulian Mihu, cu Violeta Andrei, Romeo Partenie, Nicolae Radu 1970 - Moartea lui Orfeu 1975 - Volumul de povestiri fantastice "Straniul paradis" 1977 - Fascinația 1980 - Salvați sufletele noastre

Laurențiu Fulga a făcut o mulțime de traduceri din literatura universală după autori consacrați cum au fost Albert Camus, B. Lavreniev, Galina Nikolaeva, A Serafimovici, etc.

Pseudonime Laurențiu Fulga L. Delerei I. Laurențiu I. Laurențiu-Delerei

Premii Premiul de Stat (1952); Premiul Ion Creangă al Academiei Române (1972).

Distincții Ordinul Muncii clasa a II-a (21 august 1954) „pentru merite deosebite pe tărîmul construcției de stat, economice, sociale și culturale, cu ocazia celei de a zecea aniversări a eliberării patriei noastre”Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 368 din 21 august 1954 pentru conferirea ordinului „Steaua Republicii Populare Romîne”, „Ordinului Muncii” și a „Medaliei Muncii” unor tovarăși, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul III, nr. 42, 30 august 1954, p. 383. Ordinul „Meritul Cultural” clasa I (21 august 1979) „pentru contribuția deosebită adusă la înfăptuirea politicii Partidului Comunist Român de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră, cu prilejul celei de-a 35-a aniversări a revoluției de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă”Decretul prezidențial nr. 262 din 21 august 1979 privind conferirea de distincții ale Republicii Socialiste România, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul XV, nr. 75, Partea I, luni 27 august 1979, p. 2.

Opera Proză Straniul paradis, nuvele, București, 1942 (ed. nouă, 1975); 'Eroica, roman, București, 1956; Steaua Bunei Speranțe, roman, București, 1963; Concertul pentru două viori, București, 1964; Alexandra și infernul, roman, București, 1966 (ed. II, 1968; ed. III, 1974; ed. IV, pref. de A. Martin, 1976; ed. V, pref. de M. Iorgulescu, 1987); Doamna străină, nuvele, București, 1968; Moartea lui Orfeu, roman, București, 1970 (ed. II, 1972); Sinteza, București, 1971; Fascinația, roman, București, 1977; Salvați sufletele noastre, roman, București, 1980 (ed. II, pref. de M. Zaciu, 1984); E noapte și e frig, seniori, București, 1983 (altă ediție, pref. de M. Zaciu, 1987).

Dramaturg

"Este vinovată Corina?", "Ultimul mesaj", "Meșterul Manole" "Ion Vodă cel Cumplit".

Traduceri V. Visnevski, Neuitatul an 1919, trad. de L. Fulga și Ada Chirilă, București, 1951; Fulga Zuravlev, Soldatul Antipov, trad. de - și Nina Melincen-co, București, 1951; A. P. Serafimovici, Torentul de fier, trad. de L. Fulga și Ada Steinberg, București, 1959; Galina Nikolaeva, Bătălie în mars, I-II, trad. de L. Fulga și N. Stoenescu, București, 1960; V. Kocetov, Frații Ersov, trad. de L. Fulga și M. Cardas, București, 1960; Vilis Latis, După furtună, trad. de L. Fulga și I. Ionescu, București, 1965; A. Camus, Teatru, trad. de L. Fulga, Marcel Aderca, V. Const. Bercescu ș.a.m.d., București, 1970.

Referințe critice O. Șuluțiu, în Revista Fundațiilor Regale, nr. 12, 1942; S. Bratu, Cronici, II, 1958; C. Cubleșan, Miniaturi critice, 1969; V. Cristea, Interpretări critice, 1970; G. Dimișianu, Prozatori de azi, 1970; V. Ardeleanu, A „urî", a „iubi", 1971; N. Ciobanu, Panoramic, 1972; L. Raicu, Structuri literare, 1973; G. Dimișianu, Valori actuale, 1974; I. Vlad, Romanul românesc contemporan, 1974; M. Iorgulescu, Rondul de noapte, 1974; A. Martin, Metonimii, 1974; S. P. Dan, Proză; I. Vlad, Lectura, un eveniment al cunoașterii, 1977; L. Raicu, Practica scrisului și experiența lecturii, 1978; M. Zaciu, Alte lecturi și alte zile, 1978; V. Ardeleanu, Mențiuni, 1978; M. Zaciu, Cu cărțile pe masă, 1981; I. Holban, în România literară, nr. 20, 1982; N. Oprea, în România literară, nr. 1, 1982; M. Zaciu, în Cahiers roumains d'etudes litteraires, nr. 4, 1982; R. Carneci, în Contemporanul, nr. 19, 1982; C. Braga, în Echinox, nr. 7-8. 1983; M. Iorgulescu, în România literară, nr. 39, 1983; L. Leonte, în Cronica, nr. 41, 1983; P Poanta, în Tribuna, nr. 47, 1983; C. Ungureanu, în Orizont, nr. 41, 1983; N. Steinhardt, Critica la persoana întâi, 1983; L. Ulici, Confort Procust, 1983; I. Vlad, Lectura romanului, 1983; V. Chifor, în Luceafărul, nr. 45, 1984; C. Ciopraga, în România literară, nr. 6, 1984; idem, în Cronica, nr. 48, 1984; I. Holban. în România literară, nr. 21, 1984; M. Tomus, în Transilvania, nr. 2, 1984; E. Uricaru, în Steaua, nr. 11, 1984; Cornel Moraru, Textul și realitatea, 1984; M. Odangiu, Romanul politic, 1984; A. Sasu - Mariana Vartic, Romanul românesc, I. Nina Arhip, Dupa moartea lui Orfeu-Laurențiu Fulga, studiu monografic, 2011

Fondator A fondat în 1938, împreună cu George Petcu, Ion Frunzetti, Magda Isanos și alții, Gruparea scriitorilor tineri.

Note

Bibliografie Munteanu Cornel - Laurențiu Fulga, Colecția Discobolul, Editura Dacia, București, 2001.

Legături externe Laurențiu Fulga - biografie - (opera si scrierile) Laurențiu Fulga - întregiri la o biografie

Categorie:Nașteri în 1916 Categorie:Nașteri pe 2 noiembrie Categorie:Decese în 1984 Categorie:Decese pe 16 noiembrie Categorie:Oameni din județul Prahova Categorie:Autori români Categorie:Dramaturgi români Categorie:Eseiști români Categorie:Gruparea scriitorilor tineri Categorie:Jurnaliști români Categorie:Ofițeri români Categorie:Prozatori români Categorie:Publiciști români Categorie:Români ai celui de-al Doilea Război Mondial Categorie:Scriitori români din secolul al XX-lea Categorie:Traducători români Categorie:Români cunoscuți sub pseudonimele folosite Categorie:Scriitori cunoscuți sub pseudonimele folosite