Ahtum, Achtum, Ohtum sau , a fost voievod (sau cneaz) de origine pecenegăRadu Constantinescu, Gerard din Cenad - Armonia lumii, Editura Meridiane, București, 1984,, p. 38 al unei formațiuni statale medievale timpurii localizată pe teritoriul Banatului istoric (teritoriul dintre Tisa, Mureș, Dunăre și Carpați), în prima jumătate a secolului al XI-lea, având ca reședință cetatea Morisena sau Maresiana, pe malul Mureșului.
Ahtum a construit în Morisena, cu binecuvântarea episcopilor de rit grecesc, o mănăstire de călugări închinată Sfântului Ioan Botezătorul și condusă de un egumen. A doua mănăstire ortodoxă a lui Ahtum, „Ahtum-monostur” a fost ridicată la finele veacului al X-lea, ori în primii ani ai secolului al XI-lea. Ruinele se văd la 10 km sud-vest de Pecica, Arad.c. Suciu, Dicționarul istoric al localităților din Transilvania, vol. II, București, 1968, p.288.
După cucerirea orașului Vidin în 1002 de către bizantini, Ahtum se botezase în episcopia greacă a orașului.Alexandru Madgearu, Contribuții privind datarea conflictului dintre ducele bănățean Ahtum și regele Ștefan I al Ungariei, p. 7thumb|250px|În verde, voievodatul lui Ahtum, viitorul Banat de Timișoara
Prin 1030, profitând de faptul că protectorul lui Ahtum, împăratul bizantin, era ocupat cu războaiele din Asia Mică, regele Ungariei îi poruncește lui Chanadin (un bănățean fost general de-al lui Ahtum) să preia puterea în țara lui Ahtum. Ahtum câștigă prima bătălie de lângă Beba Veche de astăzi, dar moare în bătălia pierdută de la Tomnatic. Sub pretextul de a pune capăt unui război civil între pretendenții ducatului Morisenei, regele ungar Ștefan ocupă Banatul.
După bătălia de la Tomnatic, familia lui Ahtum a încercat să fugă din Morisena, dar a fost surprinsă lângă Sânnicolau Mare, unde se presupune că ar fi îngropat Tezaurul de la Sânnicolau Mare.Paul Lazăr Tonciulescu, De la Țara Luanei la Ieud, Editura Miracol, București 1998.
Note
Legături externe Madgearu, Alexandru Contribuții privind datarea conflictului dintre ducele bănățean Ahtum și regele Ștefan I al Ungariei, Banatica, Reșița, 12, 1993, 2, p. 5-12 Madgearu, Alexandru Geneza și evoluția voievodatului bănățean din secolul al X-lea, Studii și Materiale de Istorie Medie, 16, 1998, p. 191-207
Categorie:Anul nașterii lipsă Categorie:Decese în 1021 Categorie:Banat Categorie:Formațiunile prestatale românești Categorie:Istoria Banatului Categorie:Primul Țarat Bulgar Categorie:Istoria României Categorie:Istoria Serbiei Categorie:Istoria Voivodinei Categorie:Nobili români transilvăneni Categorie:Secolul al XI-lea în România