„” („Slavă nemuritoare!”) este titlul imnului național al Republicii Columbia.
În 1887, la Bogotá, un actor pe nume José Domingo Torres a îmbinat dragostea pentru teatru cu dragostea de țară, pentru a crea imnul național al Columbiei. A hotărât să utilizeze versurile poemului scris de președintele de atunci al țării, Rafael Núñez, în care comemora orașul Cartagena, și i-a cerut prietenului său Oreste Sindici, un profesor de operă italian, să compună muzica. De remarcat faptul că imnurile naționale din America latină toate au un suport muzical care amintește de opera italiană. Imnul a fost cântat pentru prima dată în noiembrie 1887, în sala de spectacole a școlii publice la care preda Sindici. Imnul a fost adoptat în mod oficial în 1920, iar în 1946 a fost realizată o transcripție oficială. Interpretarea imnului începe întotdeauna cu corul, apoi un vers, apoi din nou corul.Anthem of the Republic of Colombia "¡Oh gloria inmarcesible!" (O Unfading Glory!)
Înaintea acesutui imn se folosea imnul Marcha Libertadora.
Versuri Text original Traducere în română¡Oh gloria inmarcesible! Oh glorie nepieritoare!¡Oh júbilo inmortal! Oh bucurie nemuritoare! En surcos de dolores În brazde de durere el bien germina ya. Binele germinează deja.
Text original Traducere în română Cesó la horrible noche, Oprit noapte oribil la libertad sublime libertatea de sublim derrama las auroras Risipește zori de su invencible luz. Din lumina ei invincibil. La humanidad entera, întreaga umanitate, que entre cadenas gime, Între lanțurile care gemete comprende las palabras Va cuvântul del que murió en la cruz. Care a murit pe cruce.
2 "Independencia"grita El mundo americano: Se baña en sangre de héroes La tierra de Colón. Pero este gran principio: "el rey no es soberano" Resuena, Y los que sufren Bendicen su pasión.
3 Del Orinoco el cauce Se colma de despojos, De sangre y llanto un rio Se mira allí correr. En Bárbula no saben Las almas ni los ojos Si admiración o espanto Sentir o padecer.
4 A orillas del Caribe Hambriento un pueblo lucha Horrores prefiriendo A pérfida salud. !Oh, sí¡ de Cartagena La abnegación es mucha, Y escombros de la muerte desprecian su virtud.
5 De Boyacá en los campos El genio de la gloria Con cada espiga un héroe invicto coronó. Soldados sin coraza Ganaron la victoria; Su varonil aliento De escudo les sirvió.
6 Bolivar cruza el ande Que riega dos océanos Espadas cual centellas Fulguran en Junín. Centauros indomables Descienden a los llanos Y empieza a presentirse De la epopeya el fin.
7 La trompa victoriosa Que en Ayacucho truena En cada triunfo crece Su formidable són. En su expansivo empuje La libertad se estrena, Del cielo Americano Formando un pabellón.
8 La Virgen sus cabellos Arranca en agonía Y de su amor viuda Los cuelga del ciprés. Lamenta su esperanza Que cubre losa fría; Pero glorioso orgullo circunda su alba tez.
9 La Patria así se forma Termópilas brotando; Constelación de cíclopes Su noche iluminó; La flor estremecida Mortal el viento hallando Debajo los laureles Seguridad buscó.
10 Mas no es completa gloria Vencer en la batalla, Que al brazo que combate Lo anima la verdad. La independencia sola El gran clamor no acalla: Si el sol alumbra a todos Justicia es libertad.
11 Del hombre los derechos Nariño predicando, El alma de la lucha Profético enseñó. Ricaurte en San Mateo En átomos volando "Deber antes que vida", Con llamas escribió.
Note
Categorie:Imnuri naționale Categorie:Columbia