thumb|200px|Crustă de celestină din Madagascar miniatura|Celestină
Celestina sau celestita (SrSO4) este un sulfat de stronțiu natural, adică este un mineral. Este folosit în industrie ca sursă a metalului stronțiu, deși cea mai importantă sursă industrială este stronțianitul [Sr(CO3)].
Mineralul "celestină" este denumit astfel pentru culoarea sa albastră celestă pe care o are uneori, deși poate avea nuanțe gălbui sau brun-deschise.
Celestina apare sub formă de cristale și de asemenea în forme compacte, masive și fibroase. Se găsește în roci sedimentare, de multe ori asociat cu mineralele gips, anhidrit sau halit. Frumoase eșantioane de celestină albastră provin din insula Africană Madagascar.
Istoric Celestina a fost găsită în Sicilia, în anul 1871; abia la 18 ani de la descoperirea sa, celestina a fost denumită și clasificată de către mineralogul german A.G.Werner.
Caracteristici
Geologice Se găsește sub formă de cristale prismatice, câteodată tubulare, și în mod frecvent sub formă de agregate granulare. În ceea ce privește culoarea, celestina se remarcă cel mai des prin albastrul său, albastru-pal , dar se caracterizează și prin alte culori, alb-lăptos, sau chiar incolor. Habitusul celestinei este mai puțin variat, și constă în cristale tubulare, aciculare sau lamelare.
Din punct de vedere al durității pe scara Mohs, celestina are o duritate de 3-3,5, uneori fiind fluorescentă la lampa cu ultraviolete și chiar termoluminescentă, datorită faptului că într-o flacără deschisă, un eșantion de celestină colorează flacăra respectivă în roșu-carmin. Celestina prezintă un clivaj perfect bazal, spărtură neregulată, urmă albă și luciu sticlos.
Chimice Celestina este ușor solubilă în apă și acizi. Masă moleculară: 183,68 grame/mol Densitatea electronilor: 3,70 g/cm³ Indici cuantici: fermioni: 0,03 bosoni:0,97 Indici fotoelectrici: PE: 54,93 barn/electron ρ: 203,17 barn/cm³ Indice de radioactivitate: GRapi:0 (celestina nu este radioactivă)
Fizice
Industrial La punctul Dăbăgău din localitatea Copăceni, județul Cluj, a existat pe vremuri cel mai mare zăcământ de celestină din România. Acum, zăcământul e epuizat. Celestina a fost exploatată odinioară pentru scopuri industriale. Straturile de celestină erau intercalate între straturi mai groase de calcare jurasice. Cristalele de celestină s-au format ulterior, secundar, între aceste straturi calcaroase.
Origini Celestina are origini hidrotermale; se găsește în asociație cu galenă și blendă, cu aragonit și sulf.
Se găsește și în roci sedimentare, mai ales în roci calcaroase.
Ocurențe notabile Europa: Bristol, Anglia; Vestfalia, Germania; Scoția, Franța; Rusia Italia: Montechino Maggiore (provincia Vicenza, Marche, Romagna. Africa: Cairo, Egipt; Madagascar; Tunisia America: Saint Louis, Ohio, Texas, California (SUA) Asia: Turkistan
Bibliografie Tradus de pe Wikipedia.en Tradus de pe Wikipedia.it Revista Comorile Pământului, DeAgostini
Vezi și Proiect Geologie
Categorie:Minerale de stronțiu