Sănătatea se definește în mod curent ca starea unui organism la care funcționarea tuturor organelor se face în mod normal și regulat.

thumb|Steagul Organizației Mondiale a Sănătății Organizația Mondială a Sănătății a propus în 1946 definiția următoare: „Sănătatea este o stare pe deplin favorabilă atât fizic, mental cât și social, și nu doar absența bolilor sau a infirmităților”. Mai târziu a fost inclusă în această definiție și „capacitatea de a duce o viață productivă social și economic”.

Definiții Organizația Mondială a Sănătății a propus în 1946 definiția următoare: „Sănătatea este o stare pe deplin favorabilă atât fizic, mental cât și social, și nu doar absența bolilor sau a infirmităților”. Mai târziu a fost inclusă în această definiție și „capacitatea de a duce o viață productivă social și economic”. Definiția OMS nu este lipsită de critici, după cum unii susțin că sănătatea nu poate fi definită ca o stare, ci trebuie să fie văzută ca un proces continuu de adaptare la cerințele în schimbare ale vieții și ale sensurilor pe care le dăm vieții. Definiția OMS este, prin urmare, considerată de mulți ca fiind un scop idealist, mai degrabă decât o propunere realistă.

Sănătatea este eficiența funcțională și/sau metabolică a unui organism, în orice moment, atât la nivel celular cât și global. Toate organismele individuale, de la cele mai simple la cele mai complexe, variază între o sănătate optimă și sănătate zero (mort).

În domeniul medical, sănătatea este de obicei definită ca abilitatea unui organism de a răspunde eficient provocărilor (stres), precum și în mod eficient a restabili și susține o "stare de echilibru", cunoscut sub numele de homeostazie.

Raportul LaLonde a sugerat că există patru factori determinanți ai sănătății generale pe care el le-a numit "biologia umană", "mediu", "stilul de viață", și "asistență medicală de organizare".Lalonde, Marc (1974). "A New Perspective on the Health of Canadians." Ottawa: Minister of Supply and Services. Astfel, sănătatea este menținută prin știința și practica medicală, dar poate fi, de asemenea, îmbunătățită prin efort individual. Aptitudinile fizice, pierderea în greutate, alimentația sănătoasă, managementul stresului și renunțarea la fumat și alte abuzuri de substanțe, sunt exemple de măsuri pentru a îmbunătăți sănătatea cuiva. Programele la locul de muncă sunt recunoscute de către un număr tot mai mare de companii pentru valoarea lor în îmbunătățirea sănătății și bunăstării angajaților lor, și creșterea moralului, loialității și productivității la locul de muncă. O companie poate oferi o sală de sport cu echipamente de fitness, iniția programe de renunțare la fumat, asigura un management pentru nutriție, greutate sau stres. Alte programe pot include evaluări de risc de sănătate, proiecții de sănătate și monitorizarea indicelui de masă corporală.

Un indice tot mai important al sănătății populației este înălțimea, care este puternic influențată de nutriție și sănătatea publică, printre alte standarde de trai și calitate a vieții. Studiul creșterii umane, cauzele și implicațiile sale, este cunoscut sub numele de auxologie.Hermanussen, Michael (ed) (2013) Auxology - Studying Human Growth and Development, Schweizerbart, .

Bunăstarea este un termen folosit uneori pentru a descrie starea psihologică de a fi sănătos, dar este cel mai des utilizat în domeniul medicinei alternative pentru a descrie starea cuiva.

Îngrijirea sănătății Îngrijirea sănătății este știința pentru diagnosticul, tratamentul și prevenția bolilor.

În statul modern îngrijirea sănătății este integrată în sistemul de sănătate administrat și reglementat de guverne; accesul cetățenilor la sistemul de sănătate, și deci la îngrijirea sănătății, variază de la o țară la alta.

În funcție de fiecare etapă istorică și de factori politici și economici, îngrijirea sănătății poate fi centrată mai mult pe diagnosticul și tratamentul bolilor, sau pe prevenția lor. În lumea dezvoltată, momentan, sistemele de sănătate furnizează o îngrijire centrată pe diagnostic și tratament, această caracteristică fiind însă moștenită, filozofia care a stat la baza sistemelor apărând pe la începutul secolului trecut, când factorii care afectau cu preponderență sănătatea erau de natură acută și infecțioasă, afectând o populație tânără dintr-un grup uman cu speranță de viață mai redusă.The organizational structure and function of our medical system is rooted in fundamental changes made at the beginning of the 20th century that emphasized an acute care approach and marginalized prevention and public health. Breakthroughs in laboratory sciences led by Koch and Pasteur provided powerful tools for mechanistically understanding and treating infectious diseases. Bolstered by philanthropy and the Flexner report, U.S. medicine became reliant on laboratory research.4 This strategy made sense 100 years ago, given the prominence of acute infectious diseases in a young population; it makes little sense now. - From Sick Care to Health Care -Reengineering Prevention into the U.S. System, Farshad Fani Marvasti, M.D., M.P.H., and Randall S. Stafford, M.D., Ph.D., N Engl J Med 2012; 367:889-8916 septembrie 2012. http://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMp1206230 Există deci momentan o nepotrivire între mijloacele de îngrijire oferite de sistemele de sănătate actuale, bazate pe tehnologii avansate și costisitoare de diagnostic și tratament, și problemele la care trebuie să facă față populația azi, îmbătrânită și afectată fiind de complexe maladii cronice.With the aging of the population, the shift in the burden of disease toward chronic conditions has accelerated. The most prevalent preventable causes of death are now obesity and smoking, which result in delayed but progressive disease.5 Even in the developing world, increases in the prevalence of chronic disease are outstripping reductions in acute infectious diseases.1 Such epidemiologic evolution demands a focus on public health and prevention. - -Reengineering Prevention into the U.S. System, Farshad Fani Marvasti, M.D., M.P.H., and Randall S. Stafford, M.D., Ph.D., N Engl J Med 2012; 367:889-8916 septembrie 2012. http://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMp1206230 Această nepotrivire se traduce în primul rând prin creșterea accelerată a costurilor sistemelor de sănătate în țările dezvoltate, unde resursele sunt în majoritate concentrate pe căutarea a câte unui “glonț magic” pentru fiecare maladie sau simptom.Although the United States pays more for medical care than any other country, problems abound in our health care system. Unsustainable costs, poor outcomes, frequent medical errors, poor patient satisfaction, and worsening health disparities all point to a need for transformative change.1 Simultaneously, we face widening epidemics of obesity and chronic disease. Cardiovascular disease, cancer, and diabetes now cause 70% of U.S. deaths and account for nearly 75% of health care expenditures.2 Unfortunately, many modifiable risk factors for chronic diseases are not being addressed adequately. A prevention model, focused on forestalling the development of disease before symptoms or life-threatening events occur, is the best solution to the current crisis. - From Sick Care to Health Care -Reengineering Prevention into the U.S. System, Farshad Fani Marvasti, M.D., M.P.H., and Randall S. Stafford, M.D., Ph.D., N Engl J Med 2012; 367:889-8916 septembrie 2012. http://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMp1206230 În această cursă contra cronometru, nu numai îngrijirea sănătății este afectată, economia însăși suferind ca urmare a concentrării resurselor bugetare pe sănătate și neglijarea inerentă a celorlalte necesități ale comunităților.Beneath the interminable squabbles over Barack Obama’s health law, a transformation is taking place. To date most doctors have been rewarded for providing more rather than better services. This is unsustainable. Health care gobbles nearly 18% of GDP. The Economist, Sep 8th 2012, http://www.economist.com/node/21562251

Cu toate astea, cea mai mare parte dintre maladiile cronice care afectează populațiile statelor unde tranziția demografică a avut loc deja, pot fi prevenite: obezitatea, maladiile cardiace, o bună parte din cancere (pulmonar, de piele, gastric), diabetul (tip II), sunt boli a căror prevalență poate fi influențată prin politici de prevenție.With the aging of the population, the shift in the burden of disease toward chronic conditions has accelerated. The most prevalent preventable causes of death are now obesity and smoking, which result in delayed but progressive disease. Even in the developing world, increases in the prevalence of chronic disease are outstripping reductions in acute infectious diseases.1 Such epidemiologic evolution demands a focus on public health and prevention. - From Sick Care to Health Care -Reengineering Prevention into the U.S. System, Farshad Fani Marvasti, M.D., M.P.H., and Randall S. Stafford, M.D., Ph.D., N Engl J Med 2012; 367:889-8916 septembrie 2012. http://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMp1206230 În jur de 40 % din mortalitatea prematură se datorează factorilor comportamentali, alți 15% factorilor sociali; medicina modernă și actualul mod de organizare a îngrijirii sănătății, reușește să prevină doar 10% din cazurile de moarte prematură.To achieve true patient centeredness, the health care system must strive to affect more than the 10% of premature mortality that is influenced by medical treatment. Fully 40% of premature mortality is determined by patients' behavior, and 15% by societal factors. We cannot pretend to do what is best for the patient by ignoring more than half of what makes a patient healthy. The answer is not to focus on the 10% we most easily control when a patient is sick. We must extend our care of the community into the community, understanding the upstream determinants of downstream sickness. - The Developing Vision of Primary Care, Kathleen A. Barnes, B.S., Jason C. Kroening-Roche, M.D., M.P.H., and Branden W. Comfort, B.S., N Engl J Med 2012; 367:891-8936 septembrie 2012 În mod evident, sistemele actuale de sănătate reușesc foarte bine când e vorba de scrierea de rețete sau efectuarea de teste-diagnostic și intervenții chirurgicale, însă acestea încă n-au găsit soluția pentru a interveni asupra determinanților în amonte (upstream) ai maladiilor, cum e sărăcia sau discriminarea, adică, din păcate, pentru cea mai bună parte a mortalității premature.After all, we have established systems to support the writing of prescriptions and the performance of surgery or imaging but have found no easy way to cure poverty or relieve racial residential segregation. But the evidence does suggest that health care as conventionally delivered explains only a small amount - perhaps 10% - of premature deaths as compared with other factors, including social context, environmental influences, and personal behavior. - What Business Are We In? The Emergence of Health as the Business of Health Care, David A. Asch, M.D., M.B.A., and Kevin G. Volpp, M.D., Ph.D., N Engl J Med 2012; 367:888-8896 septembrie 2012