Critica teoriei relativității cuprinde obiecțiile științifice, filozofice, ideologice și pseudostiințifice formulate la adresa teoriei relativității încă de la începutul secolului al XX-lea. În primele decenii de la formularea relativității restrânse și a relativității generale, criticile au provenit atât din dezacorduri științifice reale privind conceptele de spațiu, timp, eter și gravitație, cât și din reacții culturale și politice împotriva lui Albert Einstein și a noii fizici.
Deși unele critici timpurii au făcut parte din dezbaterea științifică normală, teoria relativității a fost ulterior confirmată empiric prin numeroase teste experimentale și observaționale. Printre acestea se numără devierea luminii în câmp gravitațional, precesia periheliului lui Mercur, dilatarea temporală și, mai recent, observațiile de lentilă gravitațională și unde gravitaționale.
În prezent, articolul „critica teoriei relativității” se referă mai ales la istoria opoziției față de relativitate și la formele contemporane de negare a acesteia, nu la existența unei controverse științifice active privind validitatea teoriei în fizica modernă.
Critici istorice Primele reacții la teoria relativității au inclus obiecții privind abandonarea eterului, relativitatea simultaneității, reinterpretarea spațiului și timpului și caracterul abstract al formalismului matematic. Unii critici au considerat că noua teorie este prea puțin „intuitivă” sau că se îndepărtează excesiv de reprezentările clasice ale naturii.
În cazul relativității generale, criticile timpurii au vizat în special principiul echivalenței, semnificația fizică a spațiului-timp curbat și raportul teoriei cu principiul lui Mach. Unele dintre aceste obiecții au avut caracter tehnic și au făcut parte din procesul obișnuit de evaluare a unei teorii noi.
Campania anti-Einstein În anii 1920, opoziția față de relativitate a căpătat în Germania și o dimensiune publică și politică. Istoricul Hubert Goenner a descris campania anti-Einstein ca pe o combinație de neînțelegere a fizicii, resentiment cultural și opoziție față de schimbările aduse de fizica modernă.
Un episod celebru a fost publicarea volumului Hundert Autoren gegen Einstein („O sută de autori împotriva lui Einstein”). Potrivit lui Goenner, contribuțiile din volum erau eterogene și includeau atât critici motivate ideologic, cât și texte marcate de incompetență matematico-fizică și de sentimentul autorilor că sunt marginalizați de comunitatea științifică.
Verificări experimentale Teoria relativității nu este astăzi considerată controversată în fizica fundamentală, deoarece predicțiile sale esențiale au fost confirmate prin experimente și observații repetate. Pentru relativitatea generală, printre testele clasice se numără devierea luminii de către Soare și explicarea anomalei precesiei periheliului lui Mercur.
Confirmările moderne includ dilatarea temporală măsurată cu mare precizie, lentilele gravitaționale și detectarea undelor gravitaționale. Aceste rezultate au consolidat statutul relativității ca teorie fundamentală a spațiului, timpului și gravitației în domeniul ei de aplicabilitate.
Negare contemporană În afara istoriei științei, teoria relativității continuă să fie respinsă în unele medii conspiraționiste, ideologice sau pseudostiințifice. Exemple publicistice citate în presă includ acuzații că relativitatea ar fi o fraudă sau parte a unui complot intelectual, fără bază în cercetarea fizică actuală.
Astfel de poziții nu reprezintă o alternativă științifică acceptată, ci mai degrabă o formă de negare a consensului științific. În relatări jurnalistice despre fenomen, unii fizicieni au menționat că primesc frecvent mesaje de la persoane convinse că au „respins” relativitatea, uneori însoțite de acuzații de conspirație sau de hărțuire.
Note
Bibliografie
Legături externe The Newspaper clippings and works collected by Gehrcke and Reuterdahl form an important basis for historic research on the criticism of relativity; The Ernst Gehrcke Papers . Over 2700 newspaper articles collected by Gehrcke, digitized at the MPIWG. Arvid Reuterdahl Papers , digizied by the University of St. Thomas Libraries, which are online accessible . Milena Wazeck: Einstein's sceptics: Who were the relativity deniers?, New Scientist, 18 November 2010.
Categorie:Relativitate Categorie:Teoria relativității