Mihail Pavel (n. 6 septembrie 1827, Recea, Maramureș – d. 1 iunie 1902, Slatina, Maramureș, azi în Ucraina) a fost un episcop român unit (greco-catolic) al Episcopiei de Gherla între 1873-1879 și al Episcopiei de Oradea Mare între 1879-1902.
Biografie thumb|Biserica Adormirea Maicii Domnului din Sighet Mihail Pavel s-a născut la Recea, Maramureș. Tatăl său, Constantin, a fost învățător și cântăreț bisericesc (cantor, diac). Și-a efectuat studiile la Baia Mare, Satu Mare și Cașovia, azi Košice, apoi la Colegiul „Sfânta Barbara” (Barbareum) de la Viena.
După studiile de la Viena, revenit acasă, a fost numit preot la Apșa de Jos, iar apoi protopop și vicar al Maramureșului, având reședința la Slatina, peste Tisa, în actuala Ucraina. În această calitate a desfășurat o activitate bogată de îndrumare a învățământului confesional maramureșan.
În anul 1872 a fost numit episcop titular al Eparhiei de Gherla. Papa Pius al IX-lea l-a confirmat în această calitate la data de 23 decembrie, în același an. La 29 ianuarie 1873 a avut loc consacrarea episcopului Mihail Pavel, în Catedrala Sfânta Treime din Blaj, prin arhiepiscopul-mitropolit Ioan Vancea de Buteasa, fost episcop al Gherlei. Instalarea episcopului Mihail Pavel la Gherla a avut loc la 23 februarie 1873. În cadrul Eparhiei de Gherla s-a ocupat de dezvoltarea învățământului, a construit școli și biserici, printre care și biserica de zid a Mănăstirii de la Nicula . De asemenea el este cel care a ctitorit biserica greco-catolică din Slatina. La Sighet a ctitorit Biserica Adormirea Maicii Domnului și a pus bazele „Preparandiei” din oraș.Tit Bud, Însămnări și date despre înființarea parochiei gr.-cat. române din Sighetul Maramureșului, Gherla, 1905, p. 12.
După decesul episcopului Ioan Olteanu, survenit la 29 noiembrie 1877, la 8 iunie 1879, Mihail Pavel a fost mutat episcop la Eparhia de Oradea Mare, unde a desfășurat o activitate bogată, în diferite ramuri ale domeniului eclezial și educațional.. Astfel, în anul 1887, a întemeiat „Internatul Pavelian” din Beiuș, în care intrau circa 400 de elevi, aproape toți având întreținere gratuită. Tot pentru acești elevi a construit o sală de gimnastică. În 1896 a întemeiat Școala civilă de fete din Beiuș, cu rang de liceu unde,120 de fete sărace au primit burse studii.
Mihail Pavel a fost unul dintre marii mecena ai românilor. A donat circa 4 milioane de florini de aur pentru susținerea instituțiilor cultural-politice românești.Ioan Georgescu, Episcopul M. Pavel, Oradea, 1937.
A murit de insuficiență cardiacă, la 1 iunie 1902, pe când se afla la tratament, la băile sărate din Slatina. A fost înmormântat în biserica greco-catolică pe care o ctitorise în acest oraș.Istoria românească din dreapta Tisei îngropată sub darâmături, Gazeta de Maramureș, 6 iulie 2013.
Vezi și
Lista episcopilor de Oradea Lista episcopilor de Gherla
Bibliografie Ioan Georgescu, Episcopul M. Pavel, Oradea, 1937 Ierom. Silvestru Augustin Prunduș și Pr. Clemente Plăianu, Catolicism și Ortodoxie Românească – scurt istoric al Bisericii Române Unite, Casa de Editură „Viața Creștină”, Cluj-Napoca, 1994. Ioan M. Bota, Istoria Bisericii universale și a Bisericii românești de la origini până în zilele noastre, Casa de Editură „Viața Creștină”, Cluj-Napoca, 1994 (p. 288.) ISBN 973-96661-5-9.
Note
Legături externe BRU Oradea, Lista episcopilor: PS Mihail Pavel, Istoria românească din dreapta Tisei îngropată sub darâmături, Gazeta de Maramureș, 6 iulie 2013.
Categorie:Nașteri în 1827 Categorie:Decese în 1902 Categorie:Episcopi greco-catolici români Categorie:Clerici români Categorie:Oameni din județul Maramureș Categorie:Preoți greco-catolici români Categorie:Protopopi români Categorie:Nobili români Categorie:Români din secolul al XIX-lea Categorie:Români din secolul al XX-lea