Frans Sammut () a fost un romancier și un scriitor maltez de non-ficțiune.Le Petit Futé, 9th Ed, 2009-2010, Paris, p. 70.

Viața

thumb|left|Frans Sammut la mijlocul lui 2010

Frans Sammut s-a născut în Zebbug, Malta. A studiat la Școala Primară din Zebbug, apoi la Colegiul St. Aloysius, la Colegiul Corpului Didactic S.t Michael's College, la Universitatea din Malta (BA, S.Th.Dip. / Diplomă în Teologie Sacră, M Ed.) și la Universitatea din Perugia (Diplomă pentru predarea limbii italiene în străinătate).

Sammut a obținut prima recunoaștere la sfârșitul anilor 1960, când a co-fondat Moviment Qawmien Letterarju (Mișcarea literară Revival). Mai târziu, (el) a fost secretar al Akkademja tal-Malti (Academia de limbă malteză).

Sammut și-a încheiat cariera în educație ca director de școală Din1996 până1998 a fost consultantul cultural al Primului Ministru din Malta. A fost căsătorit cu Catherine Cachia, cu care a avut doi fii, Mark și Jean-Pierre.

Lucrări

A publicat numeroase lucrări, inclusiv romanele best-seller Il-Gaġġa (Colivia), care a stat la baza filmului Gaġġa din1971, regizat de Mario Philip Azzopardi, Samuraj care a câștigat Premiul Rothmans, dar și Paceville, care a câștigat Medalia Literară a Guvernului sau Il-Ħolma Maltija (Visul maltez), despre care criticul literar Norbert Ellul-Vincenti a scris, „nu există nimic de amploarea acestui roman în literatura malteză." [necesită citare] Fostul prim-ministru și dramaturg Alfred Sant a considerat că acest roman este „capodopera" lui Sammut, iar scriitoarea și poeta britanică Marjorie Boulton l-a numit „o lucrare colosală". thumb|left|Frans Sammut în anii 1970.

Sammut a publicat, de asemenea, și colecții de povestiri scurte: Labirint (Labirint), Newbiet (Anotimpuri) și Ħrejjef Żminijietna (Povești din timpurile noastre).

Lucrările sale de non-ficțiune includ: Ir-Rivoluzzjoni Franċiża: il-Ġrajja u t-Tifsira (Revoluția franceză: Istorie și Semnificație), Bonaparti f'Malta (Bonaparte în Malta), a cărei traducere în limba franceză, Bonaparte à Malte, a fost publicată în 2008, dar și Despre Codul lui Da Vinci (2006), un comentariu bilingv (în engleză și malteză) al bestseller-ului internațional. El a editat, de asemenea, Lexiconul lui Mikiel Anton Vassalli. thumb|Fedra, 1978.

Vassalli († 1829) este considerat părintele limbii malteze. În 2006, traducerea realizată de Sammut la opera lui Vassalli Motti, Aforismi e Proverbii Maltesi (Cuvinte, aforisme și proverbe malteze) a fost publicată ca Għajdun il-Għaqal, Kliem il-Għerf u Qwiel Maltin. În 2007, traducerea operei sale Il-Ħolma Maltija (La Malta Revo) a reprezentat Malta în Colecția Esperanto de opere literare clasice publicate de Books Mondial din New York. În 2008, romanul său Il-Gaġġa a fost publicat pentru a cincea oară. În 2009, Sammut a prezentat o reinterpretare revoluționară a poemului lui Pietru Caxaro „Xidew il-qada" (cunoscutși ca Il Cantilena), cel mai vechi document scris în limba malteză.

Fostul rector al Universității din Malta, profesorul de filosofie și eminentul intelectual maltez Peter Serracino Inglott a spus:

Ultimele cuvinte Ultimele cuvinte celebre ale lui Frans Sammut au fost: „Eu și soția mea ar trebui să mergem la Ierusalim, dar se pare că planurile s-au schimbat. Mă duc acum în Ierusalimul ceresc ".

Serracino Inglott a reacționat astfel la aceste cuvinte: „Am realizat atunci că, uneori, lacrimile și râsul sunt interschimbabile."

Bibliografie Labirint u Stejjer Oħra [Labirintul și alte povestiri] (povestiri) 1968 Il-Gaġġa [Colivia] 5 ediții (roman) 1971 - transpus într-un film, Gaġġa [Colivia], regizat de Philip Mario Azzopardi 1971 Logħba Bejn Erbgħa [Un joc între patru persoane] (povestea pe scurt) 1972 Samuraj [Samurai] 3 ediții (roman) 1975 Kristu fil-Poeżija Maltija 1913-1973 [Hristos în poezia malteză 1913-1973] (disertație nepublicată, Universitatea din Malta) 1977 Fedra [Phèdre de Racine] 1978 Il-Qtil fi Sqaq il-Ħorr [Crimă în Cinstit Alle] (povestea pe scurt) 1979 Il-Proċess Vassalli [Procesul Vassalli] (joc) 1980 Il-Mixja tal-Ħaddiem lejn il-Ħelsien [Marșul muncitorului spre libertate] (analiză politologică) 1982 Ir-Rivoluzzjoni Franċiża: il-Ġrajja u t-Tifsira [Revoluția franceză: Istorie și Semnificație] (istorie) 1989 Paceville (roman) 1991 Letteratura [Literatura] (critică literară) 1992 Il-Ħolma Maltija [Visul maltez] (roman) din 1994, 2012, tradus în limba esperanto ca La Malta Revo, publicat în New York, 2007 Bonaparti f'Malta [Bonaparte în Malta] (istorie), 1997, tradus în franceză ca Bonaparte à Malte, 2008 Newbiet [Anotimpurile] (povestiri) 1998 (Ilustrații: Giovanni Caselli) Ħrejjef Żminijietna [Povești din timpurile noastre] (povestiri) 2000 (Ilustrații: Giovanni Caselli) Dun Ġorġ: Il-Bniedem tal-Poplu [Tatăl George: un om al poporului] (teme istorice și religioase) 2001 Ġrajjet Ħaż-Żebbuġ [O istorie a Ħaż-Żebbuġ] (istorie) (traducere din originalul lui Dun Salv Ciappara) 2001 Lexicon (de Vassalli Anton Mikiel) 2002 Għala Le għall-UE [De ce NU pentru UE] (analiză politică) 2003 Ħarsa mill-qrib lejn ħajjet San tiegħu Filep u l-Kult [O privire către St. Filip: Viața sa și devotamentul față de el] (teme istorice și religioase) 2004 On The Da Vinci Code / Dwar The Da Vinci Code [Asupra Codului lui Da Vinci] (critică literară) 2006 Għajdun il-Għaqal, Kliem il-Għerf u Qwiel Maltin [Axiome, Aforisme și Proverbe malteze] (traducere din originalul lui Mikiel Anton Vassalli) 2006 I Giovanniti: La Storia dei Cavalieri di Malta [The History of the Knights of Malta] (history) 2006, published in 2015 (Bonfirraro Editore, Italy) Alfred Sant: Il-Viżjoni għall-Bidla [Alfred Sant: o viziune pentru schimbare] (analiză politică) 2008 Introducere în dicționarul lui Baron Vincenzo Azopardi în care este analizată „Cantilena" lui Caxaro (critică literară, lingvistică) 2009

Note

Legături externe www.franssammut.info http://www.youtube.com/watch?v=KoI4Kq1hFx0

Categorie:Nașteri în 1945 Categorie:Decese în 2011 Categorie:Scriitori maltezi