Lajos Kassák (n. 20 martie 1887, Érsekújvár, actualmente în Slovacia - d. 22 iulie 1967, Budapesta) a fost un scriitor maghiar.
Viața Susținător al formării Republicii Sovietice Ungaria, după căderea acestei republici, a emigrat la Viena în 1927.
A fost reprezentantul cel mai de seamă al poeziei maghiare de avangardă, creația sa însumând mai multe experiențe, printre care cea a mișcării dadaiste. A „cochetat” cu mișcările artistice de avangardă din alte țări, fiind și publicist al revistei românești de avangardă Contimporanul.
Ulterior, opera sa poetică a dobândit trăsături umaniste, de armonie și echilibru, uneori cu inflexiuni elegiace. De asemenea, a scris o proză de reprezentare realistă a vieții, după modelul lui Gorki, cu trăsături autobiografice.
Scrieri 1915: Lumea meseriașilor (Mesteremberek) 1922: Rugurile cântă (Máglyák énekelnek) 1928/1939: Viața unui om (Egy ember élete) 1962: Iubire, iubire (Szerelem, szerelem).
A fondat revistele: A Tett, Ma, Kórtars, Dokumentum.
Note
Categorie:Nașteri în 1887 Categorie:Nașteri pe 20 martie Categorie:Decese în 1967 Categorie:Decese pe 22 iulie Categorie:Avangarda artistică românească Categorie:Dadaism Categorie:Decese în Budapesta Categorie:Poeți maghiari Categorie:Romancieri maghiari Categorie:Scriitori ai revistei Contimporanul