Ștefan Racoviță () a fost domnitor în Țara Românească: februarie 1764 - august 1765 (data sosirii firmanului de mazilire în București).
Biografie Ștefan Racoviță este responsabil pentru prima încercare de codificare a dreptului cutumiar din Țara Românească și a dreptului bizantin, solicitându-i această sarcină juristului grec Mihail Fotino. Codul lui Fotino nu a fost niciodată sancționat în mod oficial, însă a fost folosit la scară largă.Hitchins, p. 46
A fost fiul lui Mihai Racoviță și a luat domnia în locul fratelui său Constantin Racoviță datorită implicării grecului Iordache Stavrache, care în scurta domnie a lui Ștefan, a fost un important factor de decizie. Când Stavrache l-a sfătuit pe domnitor să introducă o nouă dare, iar boierii s-au împotrivit, el a obținut imediat firman de arestare a 18 dintre ei. Doi dintre boieri și-au pierdut chiar și capul, iar revolta bucureștenilor a fost înnăbușită în sânge. Când dușmanii lui Stavrache au obținut de la sultan uciderea lui, a căzut în dizgrație și domnitorul, care a fost înlocuit cu Scarlat Ghica.
Note
Bibliografie Hitchins, K; Românii; 1774-1866, editura Humanitas, București, 2013.
Legături externe (redactor șef) Corneliu Diaconovich: Enciclopedia română I-III., W. Kraft, București, 1898–1904 Dimitrie Gusti: Enciclopedia României, Imprimeria Națională, București, 1938–1943 (redactor șef) Athanase Joja: Dicționar enciclopedic român I-IV., Editura Politica, București, 1962–1966 Rezachevici, Constantin: Cronologia a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 – 1881, Editura Enciclopedică, București, 2001 Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009 Radu Lungu: Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010
Arborele genealogic al familiei Racoviță
Categorie:Dinastia Racoviță Categorie:Domni și domnitori ai Țării Românești