thumb|200px|Mormântul lui Iosif Sterca-Șuluțiu, cimitirul Bisericii Greco-Catolice din Sibiu Iosif Sterca-Șuluțiu, cunoscut și ca Iosif Sterca Șuluțiu de Cărpeniș (n. 10 septembrie 1827, Câmpeni, Imperiul Austriac – d. 31 martie 1911, Sibiu, Imperiul Austro-Ungar)Revista Transilvania. Partea Oficială. 1911, nr. 2. p. 194. a fost un jurist, tribun, istoric, deputat, președinte al Băncii Albina, vicepreședinte și președinte al Asociațiunii Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, vicecomite.

Biografie Iosif Sterca Șuluțiu de Cărpeniș s-a născut în 10 septembrie 1827, în Munții Apuseni, la Câmpeni, într-o veche familie de nobili români din părinți Ioan, fiind controlor regal la spanatul cameral din Abrud-sat, în administrația statului și Francisca de Șofalvy de Șofalva. Unchiul său, Alexandru Sterca-Șuluțiu – fratele lui Ioan Sterca-Șuluțiu a fost arhiepiscop și mitropolit de Blaj. Bunica acestuia a fost născută Boer de Scorei, iar străbunica a fost sora episcopului Petru Paul Aron de Bistra. Fratele lui Iosif Sterca-Șuluțiu, Dionisie, a organizat, în timpul evenimentelor de la 1848, garda națională din Abrud și Abrudsat, iar la moartea sa, și-a donat averea spre scopuri naționale.Oameni şi fapte. Iosif Sterca Şuluţiu de Cărpiniş. Date autobiografice scrise pentru “Panteonul Asociaţiunii”. În Transilvania, 1911, nr. 2, p. 172.

Studii A urmat studiile elementare în casa părintească cu profesor privat, secundare în Zlatna și Cluj între 1837-1844 și superioare în drept la Târgu-Mureș. Începutul Revoluției de la 1848 l-a surprins student la Budapesta, dar și-a întrerupt studiile pentru a se întoarce acasă.

Viața profesională Din 6 decembrie 1849 până în 24 aprilie 1861 a ocupat diverse funcții: actuar, adjunct, subcomisar. În 1861 a fost ales vicecomite al comitatului Cetății de Baltă. A fost judecător de tribunal regesc la Sibiu, în perioada 1869-1881, până la pensionare.

Activitatea culturală și politică A intrat în politică în anul 1863, ca deputat în Dieta de la Sibiu, reprezentând Cercul Blaj, unde a activat în comisiunea petiționară, urbarială și a căii ferate și a fost secretarul clubului deputaților și regaliștilor români. În anul 1884 a fost membru în comitetul Partidului Național Român din Ungaria și Transilvania.Iosif Sterca Şuluţiu de Cărpeniş, În Familia, an XXXIII, nr. 32, Oradea-Mare, 1897, p. 2.

A fost membru fondator al Asociațiunii transilvane, mai apoi președinte al ASTRA. De asemenea, președinte al Institutului de credit și economii “Albina”, membru în direcțiunea Însoțirii comerciale “Concordia” din Sibiu și membru în directoratul și senatul Fundațiunii Șuluțiane din Blaj.

A colaborat la redactarea Enciclopediei Române editate de ASTRA, și a publicat în diferite gazete: Federațiunea, Transilvania, Gazeta Transilvaniei, Tribuna, studii și articole pe teme istorice, polemici dar și literatură vânătorească.Iosif Sterca-Şuluţiu. În Tribuna, an XV, nr. 64, 1911, p. 2. În 1897, la Sibiu, a publicat biografia lui Avram Iancu, lucrare presărată cu amintiri personale și întâmplări inedite datorate prieteniei dintre Iosif Sterca Șuluțiu și Avram Iancu (fuseseră, de asemenea, colegi de școală).

Este înmormântat în curtea Bisericii dintre Brazi din Sibiu, strada Reconstucției, numărul 17, care are hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel.

La moartea sa, Ilie Dăianu, protopop de Cluj, Despărțământul Cluj și Institutul “Economul” au creat un fond în amintirea răposatului din care să se premieze scrieri, istorice și etnografice.Şedinţa a V-a a comitetului central, ţinută la 6 Aprilie 1911. În Transilvania, 1911, nr. 2, p. 195.

Descendenți ai familiei Sterca-Șuluțiu trăiesc și astăzi.

Activitatea la ASTRA După 1881, Iosif Sterca-Șuluțiu și-a dedicat energia participării la activitățile Asociațiunii Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român.

În 1881, Asociațiunii i s-a interzis, de către autoritățile vremii, organizarea unei Expozițiuni industriale și agricole la Sibiu. Drept urmare, expoziția a fost organizată de un comitet compus din următorii: George Barițiu, dr. Daniil P. Barcianu, Eugen Brote, Demetriu Comșa, Parteniu Cosma, Nicolae Cristea, Alesandru Leb, dr. Nicolae Olariu, Petra-Petrescu, Romul Petric, Ioan Popescu, Visarion Romanu, Iosif Sterca Șuluțiu, Anania Trombițaș și David baron Ursu.Apel cătră publicul român în causa esposiţiunii. În Familia, an 17, nr. 49, 1881, p. 316. Deschiderea esposițiunii naționale a avut loc pe 15/27 august 1881 la hotel Împăratul romanilor din Sibiu. Au fost expuse elemente din industria de casă a țărăncii române, au fost reprezentați meșteșugari precum cojocari, pielari, croitori, lăcătuși, rotari, mașiniști; produse de artă, pictură și sculptură; opere literare, rechizite și instrumente școlare, artă tipografică.Iosif Vulcan. Esposiţia română din Sibiu. În Familia, an 17, nr. 64, 1881, p. 414.

În 1897, alături de Partenie Cosma și Corneliu Diaconovici, a elaborat un proiect de regulament pentru funcționarea despărțămintelor Asociațiunii.Proces Verbal din şedinţa comitetului... În Transilvania, an XXVIII, nr. IX-X, Sibiiu, 1897, p. 225.

A fost ales vicepreședinte al ASTREI în 1901, ca mai apoi, odată cu demisia lui Alexandru Mocioni, a fost ales președinte, în urma Adunării generale a Asociațiunii din 21-22 septembrie 1904. Cel mai important moment al președinției sale a fost inaugurarea Casei Naționale – Muzeul Asociațiunii, în 19 august 1905. Ca președinte, Iosif Sterca Șuluțiu a donat Muzeului clopoțelul pe care îl folosise unchiul său, mitropolitul Alexandru Sterca-Șuluțiu, și pe care l-a utilizat în timpul ședințelor prilejuite de Adunarea generală a Asociațiunii de la Sibiu, din 1905. De asemenea, a mai donat Cartea de rugăciuni a mitropolitului Șuluțiu, o scrisoare trimisă la 9 februarie 1849 de generalul Bem lui Nicolae Solomon șio pereche de mănuși, o căciuliță de noapte și un poptcapiu aparținând tot mitropolitului. Totodată, a sprijinit înființarea și funcționarea Școlii Civile de Fete a Asociațiunii.

Opera Partea a II-a din Memoriulu lui Iosifu Biografia lui Avram Iancu, de Iosif Sterca Țulușiu de Cărpeniș, Sibiiu, Tipografia Archidiecesană, 1897. Răsunet la inaugurarea muzeului. Adaus la discursurile prezidentului Asociațiunii Iosif Sterca Șuluțu de Cărpiniș, rostite în 19 și 20 August 1905, Sibiiu, Tip. Archidiecezana, 1906. Partea II. Adaus la discursurile prezidentului Asociațiunei Iosif Sterca Șuluțu de Cărpiniș. Rostite în 19 și 20 August 1905, Sibiiu, Tip. lui W. Krafft, 1908. O lacrimă fierbinte, de Iosif Sterca Siuluțiu de Carpenisiu, Brasiovu, Tipăritu la Römer Kamner, 1877. Partea a II-a din Memoriulu lui Iosifu Sterca Siulutiu de Carpenisiu, 1878, Continuare din O lacrimă fierbinte, Sibiiu, Tip. lui S. Filtsch W. Krafft, 1879. Partea III. Sibiiu, Tip. lui S. Filtsch – W. Krafft, 1880. La anulu 1784 și la anulu 1849. Materialu pentru partea a IV-a din Memoriulu lui Iosif Sterca Siulutiu de Carpenisiu, 1881. Sibiiu, Tip. lui S. Filtsch – W. Krafft, 1881. Partea a V-a din Memoriul lui Iosifu Sterca Siulutiu de Carpeniși, Sibiiu, Tip. lui S. Filtsch – W. Krafft, 1883. Partea VI, Sibiiu, Tip. lui W. Krafft, 1899. Adaus la Partea VI, Sibiiu, Tip. lui W. Krafft, 1909. Continuare din broșură. Adaus la partea VI, Sibiiu, Tip. W. Krafft, 1910. Biografia lui Avram Iancu, Sibiiu, Tipografia Archidiecesană, 1897.

Note

Categorie:Nobili români Categorie:Români din Austro-Ungaria Categorie:Români greco-catolici Categorie:Nașteri în 1827 Categorie:Decese în 1911 Categorie:Nașteri pe 10 septembrie Categorie:Români din secolul al XIX-lea Categorie:Români din secolul al XX-lea Categorie:ASTRA Categorie:Deputați români în Dieta Transilvaniei Categorie:Oameni din Câmpeni Categorie:Decese în Sibiu

Bibliografie

Grama, Ana. Etnomuzeografie Transilvană. Muzeul Asociațiunii 1905-1950, Editura Eurocarpatica, Sfântu Gheorghe, 2010. Matei, Pamfil. Asociațiunea în lumina documentelor (1861-1950) – Noi contribuții, Editura Universității Lucian Blaga, Sibiu, 2005. Matei, Pamfil. ASTRA – Asociațiunea Transilvană pentru literatura română și cultura poporului român, 1861-1950. Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1986. Petra-Petrescu, Nicolae. Monografia Institutului de Credit și Economii Albina 1872-1897, Editura Institutului Albina, Sibiiu, 1897. Tăslăuanu, Octavian C. Spovedanii. Cluj-Napoca, Argonaut, 2020. ISBN 978-973-109-981-1