Stanii Clițului alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip peisagistic), situată în județul Sălaj, pe teritoriul administrativ al comunei Băbeni.ProtectedPlanet.net - Stanii Clițului - delimitarea ariei protejate

Localizare Rezervația naturală se află în partea nordică a județului Sălaj și cea sud-vestică a satului Cliț (pe aria cuprinsă între pâraiele Valea Clițului și Ruginoasa, în abruptul malului stâng al Someșului), în imediata apropiere a drumului județean (DJ109E) ce străbate localitatea.

Spațiul aparține părții nord-vestice a dealurilor Gârbou-Șimișna, parte integrantă a Podișului Someșan.

Din punct de vedere geologic, dealul „Stanii Clițului” prezintă un perete stâncos (stane)Dexonline.ro - definiție stană (stane, stani), accesat la 3 mai 2012, constituit din rocă sedimentară alcătuită din gresii (atribuite oligocenului superior), cu intercalații de argile roșii și inserții de cărbune brun.

Descriere Rezervația peisagistică Stanii Clițului a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate)Cdep.ro - Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 , accesat la 28 aprilie 2012 și se întinde pe o suprafață de 16 hectare.A.P.M Sălaj - Lista ariilor protejate de interes național.

Aria naturală încadrată în bioregiunea continentală a Podișului Someșan, reprezintă un abrupt stâncos, acoperit în partea superioară cu vegetație de arbori și arbusti, ce adăpostește în culmi o viguroasă populație de plante cu flori, din specia Calluna vulgaris (iarbă neagră).

Floră Flora rezervației are în componență o gamă diversă de arbori, arbusti, ierburi și flori cu specii corespunzătoare Văii Someșului și nordului Dealurilor de Vest. thumb|right|290px|Iarbă neagră (Calluna vulgaris) Specii arboricole: gorun (Quercus petraea), carpen (Carpinus betulus), mesteacăn (din specia Betula verrucosa), tei pucios (Tilia cordata), plop tremurător (Populus tremula), scoruș (Sorbus aucuparia, alun (Corylus avellana), crușin (Rhamnus frangula L.), merișor (Vaccinum vitis idaea), lemnul bobului (Cytisus nigricans), afin (Vaccinium myrtillus L.)Spontana.robustit.com - Specii din flora spontană a României , accesat la 28 aprilie 2012.

La nivelul ierburilor sunt întâlnite elemente floristice din speciile: , drob (Cytisus albus), iarbă neagră (Calluna vulgaris)Specia floristică de iarbă neagră mai este cunoscută și sub denumirea de mărtăloagă sau iarbă mare, pătrunjel de câmp (Paucedanum oreoselinum)În alte zone ale țării pătrunjelul de câmp este cunoscut sub denumirea populară de chimionul porcului, plămânărică (Pulmonaria officinalis), vinariță (Asperula odorata), sânișoară (Sanicula europaea), păștiță (Anemone nemerosa), frag (Fragaria vesca), brebenei (Corydalis solida), ciclamen (Cyclamen purpurascens), rostopască (Chelidonium majus), talpa gâștii (Leonurus cardiaca), tătăneasă (Symphytum officinale), traista-ciobanului (Capsella bursa-pastoris), țintaură (Centaurium umbellatum), viorele (Scilla bifolia) sau măcrișul iepurelui (Oxalis acetosella).

Monumente și atracții turistice În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: 200px|thumb|right|Biserica „Sf. Maria” din Letca Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Piroșa, clădire monument istoric ridicat în anul 1862 (cod LMI SJ-II-m-B-05094). Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din satul Poienița, construcție 1863, monument istoric (cod LMI SJ-II-m-A-05097). Biserica de lemn din Cuciulat, construcție secolul al XIX-lea. Biserica de lemn „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” din Șoimușeni, construcție secolul al XVI-lea, monument istoric (cod LMI SJ-II-m-A-05131). Biserica de lemn din Toplița, construcție 1864, monument istoric (cod LMI SJ-II-m-A-05133). Biserica de lemn Sf. Maria din Letca, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric (cod LMI SJ-II-m-B-20251). Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din Purcăreț, construcție secolul al XVI-lea, monument istoric (cod LMI SJ-II-m-B-05100). Situl arheologic "Malul Roșu" de la Ciocmani (așezări atribuite perioadelor: Epoca migrațiilor, Preistorie). Situl arheologic de la Cliț (așezare din perioada: Epoca bronzului, Cultura Suciu de Sus și turn roman din sec. II - III p. Chr.).

Căi de acces Drumul național DN1H Jibou - Var - Surduc, înainte de a trece podul peste Someș, se urmează în dreapta drumul județean (DJ109E) spre Cliț.

Vezi și Lista rezervațiilor naturale din județul Sălaj Lista rezervațiilor naturale din România

Legături externe Welcometoromania.ro - Stanii Clițului Stanii Clițului, Podișul Someșean - Descoperă și respectă natura , romania-natura.ro De vizitat - Rezervația naturală Stanii Clițului, județul Sălaj , somes-canoe.ro Reportaje Sălaj: Stanii Clițului, un colț unic în Europa, adevarul.ro (23 iulie 2010). Cliț - o misterioasă necropolă megalitică? , caietesilvane.ro (Autor: Györfi-Deák György, 15 noiembrie 2013).

Note

Galerie de imagini

Categorie:Rezervații naturale din județul Sălaj Categorie:Turismul în județul Sălaj