thumb|230 px|left|Monedă de aur din 1923, reemisă în anul 1976, de Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă, cu valoarea nominală de 1 cervoneț (zece ruble) thumb|thumb|230 px|left|Bancnotă cu valoarea nominală de 1 cervoneț emisă în 1922 thumb|250 px|Bancnotă sovietică cu valoarea nominală de 10 cervonțev (10 cervoneți) din 1937 Cervoneț (în , la plural: червонцы, pronunțat: cervónțî) a fost o veche unitate monetară din Imperiul Rus și din Uniunea Sovietică.

Etimologie La origine, cervoneț este un termen folosit pentru piesele monetare realizate dintr-un aliaj de aur foarte pur. Denumirea derivă de la culoarea roșiatică a aurului pur: în , trascris cervónnîĭ, cervónnaia, cervónnoie, „roșu-aprins”Dicționar rus - romîn, Redactor principal Gh. Bolocan, și de aici, sintagma din , transcris cervonnoie zoloto: „aur pur”, „aur curat”.

Istorie Sub Imperiul Rus + Distribuirea monedei pe ani Împărat Cervoneți Dublu Cervoneți Petru cel Mare 1701-1703, 1706-1707, 1710-1714, 1716 1701-1702, 1714 Petru al II-lea 1729 Anna Iannovna 1730, 1738, 1739 Elizabeth 1742-1744, 1746-1749, 1751-1753, 1755-1759 1749, 1751, 1755 Petru al III-lea 1762 Ecaterina cea Mare 1762-1783, 1785-1786, 1795-1796 Pavel I 1796, 1797 Alexandru al II-lea 1802, 1804-1805 Înainte de domnia lui Petru I, numele de cervoneț a fost aplicat diferitelor monede de aur care erau în circulație în Rusia, în cea mai mare parte ducați olandezi și țechini italieni. În 1701, Rusia a introdus propriul său cervoneț din aur, care avea aceeași masă (3,47 g) și același titlu de aliaj (986‰), ca și ducatul.

Cervoneții au fost bătuți până în 1757, când au fost înlocuiți de rublă, cu un aliaj inferior, precum și de imitații ale ducaților din Țările de Jos, cunoscute fiind prestigiul acestor monede și cererea de monede de aur.

Sub puterea sovietică În 1922, în timpul războiului civil, guvernul sovietic a încercat să aplice idealurile economice comuniste și eliminarea datoriilor prin devalorizarea sistematică a rublei și a monedelor asociate (diverse forme ale rublei imperiale, moneda kerenka și, mai târziu, sovznak)În 1919, Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă a introdus „unitățile (de tezaur) sovietice” (în , prescurtare din , sovznaki), care îndeplineau rolul banilor, până la încetarea emiterii lor, la 4 martie 1924. Nikolay Nenovsky, Lenin and the currency competition: reflections on the NEP experience 1922–1924 (ICER Working Paper 22/2006), International Centre for Economic Research, Turin, 2006 PDF

În același timp, autoritățile au introdus o monedă paralelă numită cervoneț, care avea convertibilitate deplină, bazată pe etalonul-aur. Aceste monede aveau greutatea de 8,6 g, iar aliajul avea titlul de 900‰ (7,74234 grame de aur fin, echivalent cu 1/4 uncie) și au primit cote ridicate la bursele de valori străine, permițând finanțarea Noii Politici Economice (NEP). 1 cervoneț era cotat la valoarea de 10 ruble. Pe aversul monedei din 1923 se poate citi: „cervoneț rus”. Nu se știe dacă monedele bătute în 1924, cu milesimul 1925, au fost vreodată în circulație.Standard catalog of modern world gold coins 1801-present. USA: Krause Publications. Apoi producția de piese de aur a încetat.

Inițial, cervoneții sovietici din aur au fost bătuți cu milesimele 1923 și 1925. Foarte puțini cervoneți emiși în 1923 s-au mai păstrat; recent o astfel de piesă a fost pusă în vânzare pentru o sumă de peste 7.000 $.

În prezent, se știe că există cinci exemplare de cervoneți din aur emiși în 1925. Toate se află la Moscova, Federația Rusă. Trei dintre aceste piese sunt păstrate la Muzeul Goznak al monetăriei oficiale a Rusiei, celelalte două sunt la Muzeul de Artă „A. S. Pușkin”.

În 1937 portretul lui Lenin a apărut gravat pe primele bancnote emise în cervoneți. Cervoneții au încetat să mai fie emiși odată cu reforma monetară din 1947. Cu toate acestea, un mare număr de cervoneți din aur ( de exemplare) au fost rebătuți, după modelul celor emiși în anii 1920, înainte de Jocurile Olimpice de Vară din 1980 de la Moscova, pentru satisfacerea interesului colecționarilor și al întreprinderilor. Acești cervoneți au fost puși în vânzare la dispoziția celor interesați în perioada 1975-1982.

În Federația Rusă În 1995, Banca Centrală a Federației Ruse a lansat vânzările de cervoneți de aur, rebătuți în anii 1975-1982, prin băncile comerciale din Rusia. La sfârșitul lui 2001 cervonețului sovietic de aur i-a fost acordat statutul de mijloc legal de plată de către banca centrală și transformat într-o monedă oficială de investiții.

Abia începând din 1996 piața aurului din Federația Rusă a fost deschisă cetățenilor ruși. Les monnaies russes d’investissement en or : le Chervonets article sur le site loretlargent.info.

La mijlocul anilor 2000 stocul de cervoneți de aur în casele băncii centrale s-a terminat și s-a dispus baterea unei noi monede de aur de investiții, Sfântul Gheorghe Victorios, în 2006.

Bibliografie Academia Republicii Populare Romîne, Institutul de lingvistică, Dicționar rus - romîn, Redactor principal Gh. Bolocan, Editura Științifică, București, 1964. Colin Bruce, Thomas Michael, Standard catalog of modern world gold coins 1801-present. USA: Krause Publications. ISBN 978-0896896437 Romanian coins, Dicționar numismatic

Note

Vezi și Rublă rusă Rublă sovietică Streamphoto Numizmat.net Ducat (monedă)

Categorie:Numismatică Categorie:Economia Rusiei Categorie:Istoria Rusiei Categorie:Economia Uniunii Sovietice Categorie:Monede de aur