Victor Dumbrăveanu (n. 20 august 1946, Corlăteni, Bălți, RSSM - d. 4 decembrie, 2011, Chișinău Leo Butnaru. Să fie ocrotit în azurul zilelor și în pulberea stelelor. FLUX, Ediția de Vineri, Nr. 2011459,9 decembrie 2011) a fost un prozator, publicist, eseist român originar din Basarabia, Maestru al Literaturii și membru al Uniunii Scriitorilor din R.Moldova și din România. S-a născut într-o familie de țărani, find primul copil în familie. Primele șapte clase le-a făcut în satul natal, apoi învață la Pelinia. A absolvit Universitatea de Stat din Moldova în 1968. A fost redactor la mai multe publicații: redactor-adjunct la ziarul „Tinerimea Moldovei” (1972-1977), redactor la revista "Moldova" (1977-1986 și 2006-2011), redactor-șef la revista bilingvă „Orizontul”/„Columna” (1986-1991), redactor al Agenției "Moldpresa" (1992-1995), redactor-șef al revistei "Știința" (1992-1995), redactor-șef adjunct la „Curierul de seară” (1992-1995), dar Victor Prohin. Un scriitor pentru elevi din toate clasele . Florile Dalbe, 8 septembrie 2011.. Activează în calitate de consilier al ministrului culturii al R.Moldova (1995-1997), dar și de consilier al președintelui Consiliului Coordonator al Audiovizualului (1997-2001). În calitate de scriitor, Victor Dumbrăveanu a debutat în 1975, cu placheta de povestiri „Insula de coral” Vasile Munteanu. Victor Dumbrăveanu pe ultimul drum. Vocea Basarabiei, 6 decembroe 2011.. Din 2000 și până la deces a lucrat la ziarul municipal din Chișinău „Capitala” (Столица), îndeplinind mai multe funcții: redactor-șef adjunct, redactor-șef, director al ziarului. În ultimii ani a fost și redactor-șef al suplimentului „Monitorului de Chișinău”.
Victor Dumbrăveanu a fost căsătorit cu Eugenia și a avut două fiice: Doina și Dumitra .
Opera Culegeri de povestiri și nuvele: Insula de coral, Chișinău, 1975; Fratele, Chișinău, 1976; Strigătul de pe celălalt țărm al dragostei, Chișinău, 1977; File de adio, Chișinău, 1981, (reeditat în 2010); Minunile Meșterului Întrece-Timp, Chișinău, 1985; Vornicel la nunta badei, carte pentru copii, Chișinău, 1988, reeditată în 2012; Puștanii, Chișinăi, 1989; Galopul cailor de lut, Chișinău, 1991, reeditat în 2016; Trăim ultima dată, Chișinău, 2002; La Paris la neamuri (Jurnal), Chișinău, 2006; Goangele Dădiței, carte pentru copii, Chișinău, 2008; Lecția de amor, Chișinău, 2010; Plânsul jucăriilor stricate, carte pentru copii, Chișinău, 2010; Primăvara fără noi, Chișinău, 2010; Bezna albă, editura "Lumina", Chișinău, 2011;
Romane: Numește fericirea altfel, Chișinău, 1981, reeditat la editura „Cartier”, iulie 2020 (ediția a 2-a) File de adio, Chișinău, 1981, reeditat în 2010; Casa cu fața spre ispită, Chișinău, 1993; Îngerii de ceață (romanul unui licean singuratic), 2008; Pasărea din noi, Chișinău, 1987; Păunița sau pasărea din noi, reeditat în 2009; Iubirea noastră-i ca și ura, editura „Cartier”, 2015. Publicistică și eseuri: Orele de dimineață, Chișinău, 1978; Trenul ce aduce primăverile, Chișinău, 1980; Plecăciune în fața izvorului, Chișinău, 1983; Dor de casă, Chișinău, 1989.
Legături externe Dumitru Crudu. Lecție de amor și de istorie. Timpul, 6 ianuarie 2011.
Referințe Ladaniuc, Victor. „Corlăteni”. Localitățile Republicii Moldova. Itinerar documentar-publicistic ilustrat. Vol. 4. Chișinău: Agenția Națională de Presă „Moldpres”. pp. 575-584.
Categorie:Nașteri în 1946 Categorie:Prozatori moldoveni Categorie:Publiciști moldoveni Categorie:Oameni din raionul Rîșcani Categorie:Decese în Chișinău