În mod tradițional, canonul lui Sherlock Holmes constă din 56 povestiri și patru romane scrise de Sir Arthur Conan Doyle.Peter Haining, "Introduction" în Edited by Peter Haining. În acest context, termenul "canon" este o încercare de a deosebi lucrările originale ale lui Doyle de lucrările ulterioare ale altor autori care folosesc aceleași personaje.

Scrieri canonice Canonul tradițional constă din cele patru romane și 56 de povestiri apărute în cinci colecții.

Romane Aceasta este lista celor patru romane ale canonului: Un studiu în roșu (publicat în 1887) Semnul celor patru (publicat în 1890) Câinele din Baskerville (publicat în foileton în perioada 1901-1902 în The Strand) Valea terorii (publicat în foileton în perioada 1914-1915)

Povestiri Cele 56 de povestiri sunt incluse în cinci volume:

Aventurile lui Sherlock Holmes Memoriile lui Sherlock Holmes Întoarcerea lui Sherlock Holmes Ultima reverență Arhiva lui Sherlock Holmes

Frecvent, formula "Aventura ..." (în ) este eliminată din unele titluri de povestiri publicate în prezent. Cu toate acestea, majoritatea titlurilor originale sub care au apărut în revista The Strand conțin și forma "Aventura lui ...".

Aventurile lui Sherlock Holmes Conține 12 povestiri publicate în The Strand în perioada iulie 1891 - decembrie 1892 cu ilustrații originale de Sidney Paget. "Scandal în Boemia" "Liga roșcaților" "Un caz de identitate" "Misterul din Valea Boscombe" "Cei cinci sâmburi de portocală" "Omul cu buza strâmbă" "Aventura rubinului albastru" "Aventura bandei pătate" "Aventura degetului cel mare al inginerului" "Aventura burlacului nobil" "Enigma diademei de berile" "Aventura de la „Fagii de Aramă”"

Memoriile lui Sherlock Holmes Conține 12 povestiri publicate în The Strand ca episoade în continuarea celor din Aventurile lui Sherlock Holmes în perioada decembrie 1892 - noiembrie 1893 cu ilustrații originale de Sidney Paget.

"Stea-de-Argint" "Aventura cutiei de carton" (această povestire este inclusă în volumul Ultima reverență în edițiile americane ale canonului) "Fața galbenă" "Funcționarul agenției de bursă" "Vasul „Gloria Scott”" (primul caz al lui Holmes, descris lui Watson) "Ritualul Musgrave" (un alt caz anterior, povestit de Holmes lui Watson) "Enigma din Reigate" "Povestea cocoșatului" "Pacientul rezident" "Traducătorul de greacă" (Mycroft apare pentru prima dată) "Tratatul naval" "Ultima problemă" (Watson prezintă moartea lui Holmes)

Întoarcerea lui Sherlock Holmes Conține 13 povestiri publicate în The Strand în perioada octombrie 1903 - ianuarie 1905 cu ilustrații originale de Sidney Paget. "Casa pustie" (întoarcerea lui Holmes) "Constructorul din Norwood" "Omuleții dansatori" "Biciclistul singuratic" "Școala de stareți" "Peter „Cel Negru”" "Aventura lui Charles Augustus Milverton" "Cei șase Napoleoni" "Cei trei studenți" "Ochelarii de aur" "Fundașul dispărut" "Aventura de la Abbey Grange" "Cea de-a doua pată"

Ultima reverență Colecția a fost denumită inițial Amintirile lui Sherlock Holmes (în ) și nu conținea actuala povestire Ultima reverență, care a apărut mai târziu, după ce a fost publicat romanul Valea terorii Cu toate acestea, edițiile ulterioare au adăugat-o și au schimbat denumirea colecției. Unele ediții recente au revenit la denumirea anterioară. Ea conține 9 povestiri publicate între 1908-1913 și 1917.

"Aventura din Wisteria Lodge" (publicată inițial cu titlul "O amintire a domnului Sherlock Holmes" (în ); această povestire este formată din două părți cu titluri separate: "Neobișnuita experiență a domnului John Eccles Scott" și "Tigrul din San Pedro") "Aventura cutiei de carton" (această povestire se află în colecția Memoriile lui Sherlock Holmes în majoritatea edițiilor britanice ale canonului) "Cercul roșu" "Planurile Bruce-Partington" (Mycroft reapare) "Detectivul muribund" "Cum a dispărut lady Frances Carfax" "Copita dracului" "Ultima reverență" (povestită la persoana a III-a)

Arhiva lui Sherlock Holmes Conține 12 povestiri publicate în perioada 1921–1927. "Cazul diamantului Mazarin" (povestită la persoana a III-a) "Problema podului Thor" "Aventurile omului-maimuță" "Vampirul din Sussex" "Aventura celor trei Garrideb" "Un client ilustru" "Aventură în casa cu trei frontoane" "Aventura soldatului alb ca varul" (povestită de Holmes; Watson nu apare) "Coama leului" (povestită de Holmes; Watson nu apare) "Povestea bătrânului fabricant de vopsea" "Aventura chiriașei cu văl" "Aventuri pe domeniul Shoscombe"

Lucrări extracanonice De la moartea autorului, fanii amatori și profesioniști ai lui Sherlock Holmes au discutat la nesfârșit despre extinderea acestui canon, pentru a include și alte lucrări ale lui Doyle, precum și lucrări apărute în alte medii, în seria completă a aventurilor.Peter Haining, "Introduction" în Editat de Peter Haining. Zvonuri au înconjurat întotdeauna lucrările pierdute și în ultimii ani mai multe cercetări au scos la iveală mai multe despre colecția tradițională a canonului. Deoarece nu există nici o instituție definitivă care să susțină ceea ce este și ceea ce nu este canonul dincolo de romanele și povestirile deja stabilite, este puțin probabil ca orice piesă, indiferent de pretenția sa de a fi "canonică", va fi vreodată primită în versiunile publicate ale operei complete cu Sherlock Holmes. Cu toate acestea, un număr de optsprezece lucrări au fost citate ca fiind posibil să intre în canon. Aceste lucrări includ piese de teatru, poezii, eseuri cu privire la personaj și chiar povestiri scurte.

Trei lucrări care vorbesc cel mai mult pe acest subiect au fost publicate la sfârșitul anilor 1980 și 1990: Sherlock Holmes: The Published Apocrypha editat de Jack Tracy, The Uncollected Sherlock Holmes editat de Richard Lancelyn Green și The Final Adventures of Sherlock Holmes editat de Peter Haining. Aceste lucrări au analizat mai multe titluri și locul lor în cadrul canonului. Mai recent, volumul final Sherlock Holmes Reference Library al lui Leslie Klinger conținea și scrierile apocrife. Toate aceste lucrări au cel puțin conținuturi ușor diferite.

Lucrări de Sir Arthur Conan Doyle În plus față de scrierile canonice, Conan Doyle a scris (ocazional cu un co-scenarist) un număr de viniete, piese de teatru și eseuri în care a fost implicat Holmes, și două povestiri în care Holmes are o posibilă apariție. Cele mai multe au fost publicate în diferite locuri în timpul vieții sale, iar o alta a ieșit la lumină după moartea lui. Acestea sunt enumerate mai jos cu unele detalii.

Povestiri "The Field Bazaar" (1896) "The Field Bazaar" a fost scrisă în timpul unui eveniment de strângere de fonduri desfășurat la Universitatea din Edinburgh. Doyle a fost solicitat de către universitate să contribuie cu un scurt fragment literar pentru o revistă tipărită în scop caritabil. În poveste, Watson a primit o cerere similară și în timp ce el citește scrisoarea la micul dejun, Holmes deduce în mod corect expeditorul scrisorii și gândurile lui Watson cu privire la scrisoare. Ea prezintă multe asemănări cu povestirile canonice. În afară de textul metafizic în care Watson îl substituie pe Doyle ca autorul care și-a publicat propriile povestiri într-o revistă, ea prezintă faimoasele abilități de observație ale lui Holmes care produc rezultate aparent miraculoase, dar se referă și la scenele tradiționale de la micul dejun cu care deschid multe povestiri cu Holmes.Richard Lancelyn Green, "Introduction" în

"The Lost Special" (1898) Deși Doyle își ucisese personajul în 1894, el a scris și alte povestiri pe care le-a publicat în Strand Magazine. "The Lost Special" a fost o astfel de povestire, un mister aparent inexplicabil în care un tren special și cei câțiva pasageri dispar între două stații. După ce misterul este descris în întregime, s-a afirmat că o scrisoare a apărut în presă, oferind o soluție propusă de "un gânditor amator de o anumită celebritate". Este posibil, și s-a propus de Haining, Tracy și Green, printre alții, ca acest "gânditor amator" să fie Sherlock Holmes. Cel mai puternic indiciu în acest context este faimosul citat "odată ce s-a eliminat imposibilul..." utilizat de Holmes în deducerile sale. Cu toate acestea, această soluție propusă se dovedește greșită ca urmare a mărturisirii criminalului după ce acesta a fost arestat mai târziu pentru o crimă fără legătură cu cealaltă. Haining a sugerat că Doyle a scris unele povestiri cu Holmes în timpul marii absențe, dar având în vedere eșecul detectivului fără nume ea apare ca o parodie a celei mai faimoase creații ale sale. Povestea a fost publicată în volumul Tales of Terror and Mystery puublicat de Arthur Conan Doyle în 1923 și a apărut ani de zile în edițiile franceze ale aventurilor.Peter Haining, "Introduction" în Editat de Peter Haining.

"The Man with the Watches" (1898) Ca și "The Lost Special", "The Man with the Watches" a apărut și ea în Strand (în 1898) și apoi în Tales of Terror and Mystery. Ea urmează același model, de această dată misterul înconjurând apariția unui om mort într-un vagon de cale ferată, cu șase ceasuri de buzunar în haină. O explicație este oferită de un detectiv amator, dar naratorul constată că ea este eronată, deoarece nu ia în considerare toate faptele. Un om implicat în uciderea accidentală a victimei scrie detectivului o scrisoare, spunând că a fost o "soluție tare inteligentă", dar în întregime incorectă. Ca și "The Lost Special", și această povestire apare în antologiile franceze. Povestirea a fost adaptată pentru BBC Radio 4 în 2009, ca "The Thirteen Watches", într-un episod din The Further Adventures of Sherlock Holmes. Numărul ceasurilor a fost schimbat pentru că noul titlu provenea dintr-o trimitere (în povestirea Aventura burlacului nobil cu Sherlock Holmes) la implicarea lui Holmes în incidentul ceasurilor.

"The Adventure of the Tall Man" (c. 1900) Căutând prin manuscrisele lui Conan Doyle, un biograf de-al său a dat peste o povestire incompletă, cu plan și citate. Diverși autori au încercat să completeze povestirea și să o pună alături de canon. Unii sunt foarte aproape de intriga lui Doyle, alții adaugă diferențe.Peter Haining, "Introduction" în Editat de Peter Haining. Totuși, nu s-a realizat nici o completare "oficială" (în același mod în care s-a încercat ca The Exploits of Sherlock Holmes să fie o continuare oficială a canonului).

"How Watson Learned the Trick" (1924) În 1924, mai mulți autori au fost abordați pentru a contribui la biblioteca Queen Mary's Dolls' House. Conan Doyle a scris o scurtă povestire cu Sherlock Holmes, cu doar 503 cuvinte, pe paginile mici ale unei cărți în miniatură, special realizată: "How Watson Learned the Trick". Povestirea a fost publicată ulterior alături de lucrările altor autori în The Book of the Queen's Dolls' House Library. Deși scrisă la 28 de ani după "The Field Bazaar", aceasta este aproape o bucată soră a acelei povestiri. Ca și "The Field Bazaar", această povestire prezintă o scenă de mic dejun, în timpul căreia Watson încearcă să imite stilul lui Holmes și să-i ghicească gândurile. Intuițiile lui Watson s-au dovedit totuși greșite. Spre deosebire de aproape toate povestirile cu Sherlock Holmes, aceasta este scrisă la persoana a III-a, probabil din cauza lungimii sale.Peter Haining, "Introduction" în Editat de Peter Haining.

Piese de teatru cu Sherlock Holmes Sherlock Holmes: A Drama in Four Acts (sau Sherlock Holmes) (1899)