miniatura|200x200px| Strada Gospodska Banja Luka (în , ) sau Banjaluka (în sârbă ) este al doilea oraș ca mărime din Bosnia și Herțegovina și capitala de facto a entității sale Republika Srpska. Este centrul tradițional al regiunii Bosanska Krajina care conține o pădure densă în nord-vestul regiunii Bosnia. La recensământul din 2013,Institutul de Statistică al Republicii Srpska, "Recensământul populației, gospodăriilor și locuințelor din Republika Srpska 2013", ПОПИС СТАНОВНИШТВА, ДОМАЋИНСТАВА И СТАНОВА У РЕПУБЛИЦИ СРПСКОЈ 2013. ГОДИНЕ. РЕЗУЛТАТИ ПО НАСЕЉЕНИМ МЈЕСТИМА, rzs.rs.ba orașul a avut o populație de 138.963 de locuitori, în timp ce aria sa administrativă (comuna) a avut un număr total de 185.042 de locuitori.
Orașul găzduiește Universitatea din Banja Luka, precum și numeroase instituții de stat și entități din Bosnia și Herțegovina. Banja Luka se află pe râul Vrbas și este foarte bine cunoscut în țările fostei Iugoslavii pentru că este plin de bulevarde si străzi mărginite de copaci, grădini și parcuri.
Nume Numele „Banja Luka” a fost menționat pentru prima dată într-un document datat la 6 februarie 1494 de către Vladislav al II-lea al Ungariei. Numele este interpretat ca „Lunca Banului”, din cuvintele luka („vale”, „luncă” sau „pajiște”) și ban (titlu nobiliar medieval). Identitatea banului și a pajiștii în cauză rămân incerte, iar etimologia populară combină cuvintele moderne banja („baie” sau „spa”) sau bajna („minunat”) și luka („port”). O altă interpretare este sugerată de numele maghiar Lukácsbánya, în română 'Mina lui Luca', care este, de asemenea, sensul în slovacă al cuvintelor baňa Luka. În modul de folosire modernă, numele este pronunțat de obicei declinat (u Banjaluci) ca un cuvânt și adesea este scris ca atare. Se pare că locuitorii săi preferă forma u Banjoj Luci.Ivan Lovrenović, " ‘Serb’ towns in Bosnia" , BH Dani, 20 July 2001
Geografie
Prezentare generală Banja Luka are o suprafață de aproximativ , se află în Bosnia și Herțegovina și este situat pe ambele maluri ale râului Vrbas, în valea Banja Luka, care este plană într-o regiunea deluroasă. Centrul Banja Luka se află la deasupra nivelului mării.
Izvorul râului Vrbas este la aproximativ 90 kilometri în sud, pe muntele Vranica. Afluenții săi - Suturlija, Crkvena și Vrbanja - se varsă în Vrbas în diferite puncte din oraș. În apropiere se găsesc o serie de izvoare.
Zona din jurul orașului Banja Luka este în mare parte formată din pădure, cu toate că există munți mai departe de oraș. Cei mai notabili dintre acești munți sunt Manjača (1.214 m), Čemernica (1.338 m) și Tisovac. Aceștia fac parte din lanțul munților Alpii Dinarici.
Așezări Comuna Banja Luka (în afară de orașul propriu-zis) include următoarele așezări:
Climat Banja Luka are un climat subtropical umed moderat, cu ierni blânde, înghețuri dese și veri calde. Cea mai caldă lună a anului este iulie, cu o temperatură medie de . Cea mai rece lună a anului este ianuarie, când temperaturile medii sunt în jur de .
Precipitațiile anuale în oraș sunt de aproximativ . Banja Luka are în medie 104 zile ploioase pe an. Datorită latitudinii relativ ridicate a orașului și a localizării interior-continentale, ninge în Banja Luka aproape în fiecare an. Vânturile puternice bat dinspre nord și nord-est. Uneori, predomină vânturile dinspre sud care aduc o vreme caldă.
Istorie dreapta|miniatura|299x299px| Catedrala lui Hristos Mântuitorul, Banja Luka . miniatura|200x200px| Moscheea Ferhat Pașa din 1579 a fost aruncată în aer cu explozibili în 1993. În urma unei reconstrucții meticuloase, a fost redeschisă în 2016. miniatura|267x267px| Râul Krupa, este afluentul de stânga al râului Vrba și este o zonă protejată, la doar câțiva kilometri în amonte de oraș.
Vremurile romane Istoria locuirii zonei Banja Luka datează din timpuri străvechi. Există dovezi substanțiale ale prezenței romane în regiune în primele secole d.Hr., inclusiv un fort "Kastel" (în ) în centrul orașului. Zona cuprinzând Banja Luka s-a afla în întregime în regatul ilirilor și apoi a fost o parte a provinciei romane Illyricum, care a fost împărțit în provinciile Pannonia și Dalmația de care fortul Castra a aparținut. Hărțile antice ilirice denumesc așezarea din actuala locație a Banja Luka ca Ad Ladios, care era o așezare situată pe râul Vrbas .
Evul Mediu Slavii s-au stabilit în Balcani în secolul al VI-lea. Cetățile medievale din vecinătatea Banja Luka sunt Vrbas (1224), Župa Zemljanik (1287), Kotor Varoš (1323), Zvečaj (1404) și Bočac (1446). Într-un hrisov scris de regele Vladislav al II-lea la 6 februarie 1494, Juraj Mikulasić era menționat ca un castelan al Banja Luka. Sub oraș s-a aflat o așezare mai mică cu o mănăstire catolică.HAMDIJA KREŠEVLJAKOVIĆ STARI BOSANSKI GRADOVI (VIEUX BOURGS BOSNIAQUES) https://www.fmks.gov.ba/download/zzs/1953/1-1953.pdf #page=26
Stăpânirea otomană Banja Luka a căzut în mâinile otomanilor în 1527. A devenit capitala Sangeacului Bosnia puțin timp înainte de 1554, până în 1580 când a fost înființat Eialetul Bosnia. Beilerbeii bosniaci au fost așezați în Banja Luka până în 1639. Ferhad Pasha Sokolović, rudă a Marelui Vizir Mehmed-pasha Sokolović, la întoarcerea în Bosnia în 1574, a început construirea a peste 200 de clădiri, de la magazine artizanale până la depozite de grâu, băi și moschei. Printre proiectele mai importante s-au numărat moscheile Ferhadija și Arnaudija în timpul cărora a fost pusă la punct infrastructura de instalații sanitare, care deservea zonele rezidențiale. Aceasta a stimulat dezvoltarea economică și urbană a orașului Banja Luka, care a devenit în scurt timp unul dintre centrele comerciale și politice principale din Bosnia. A fost, de asemenea, sangeacul central din Eyaletul Bosnia. În 1688, orașul a fost incendiat de armata austriacă, dar și-a revenit rapid. Ulterior, incursiunile periodice ale armatei austriece au stimulat evoluțiile militare în Banja Luka, ceea ce l-a făcut un centru militar strategic. Bisericile și mănăstirile ortodoxe de lângă Banja Luka au fost construite în secolul al XIX-lea. De asemenea, evreii și trapiștii sefardiți au migrat în oraș în secolul al XIX-lea și au contribuit la industrializarea timpurie a regiunii prin construirea de mori, fabrici de bere, fabrici de cărămidă, fabrici textile și alte clădiri importante. Mănăstirea Trapistă construită în secolul al XIX-lea a dat numele cartierului Trapisti și a lăsat o moștenire mare în zonă prin celebra sa brânză Trappista și producția sa de bere.
În 1835 și 1836, în timpul administrației otomane, numeroși oameni din Banja Luka au emigrat în Lešnica, Lipnica și Loznica, satele din jurul orașului Loznica și Šabac.Jovan Cvijić, Balkansko poluostrvo i južnoslovenske zemlje /Balkan Peninsula and South Slav Countries/ (Belgrade: Zavod za izdavanje udžbenika, 1966), pp. 151-152.
Conducerea austro-ungară În ciuda poziției sale de lider în regiune, Banja Luka ca oraș nu a fost modernizat până la ocupația austro-ungară de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Au apărut și au fost dezvoltate căi ferate, școli, fabrici și infrastructură, ceea ce a transformat Banja Luka într-un oraș modern.
Iugoslavia După primul război mondial, orașul a devenit capitala Banovina Vrbas, o provincie a Regatului Iugoslaviei. Capitala provinciei și-a datorat progresul rapid primului ban, Svetislav Milosavljević. În acea perioadă au fost construite Banski Dvor și sora ei geamănă, clădirea Administrației, Biserica Ortodoxă Sârbă a Sfintei Treimi, un teatru și un muzeu, Școala de Gramatică a fost renovată, Colegiul Profesorilor a fost mărit, a fost construit un pod în oraș și parcul a fost renovat. În 1930 erau 125 de școli elementare în Banja Luka. Ideile revoluționare ale vremii au fost lansate de asociația „Pelagić” și Clubul Studenților. Banja Luka a devenit în mod firesc centrul organizatoric al muncii antifasciste din regiune.
Al doilea război mondial În timpul celui de-al doilea război mondial, Banja Luka a făcut parte din statul independent al Croației. Majoritatea sârbilor și evreilor din Banja Luka au fost deportați în lagăre de concentrare precum Jasenovac și Stara Gradiška. La 7 februarie 1942, paramilitarii din Ustaše, conduși de un frate franciscan, Miroslav Filipović (numit Tomislav Filipović-Majstorović), au ucis mai mult de 2.300 de sârbi (dintre care 500 de copii) în Drakulić, Motike și Šargovac parte din comuna Banja Luka).
Biserica ortodoxă Sfânta Treime a orașului a fost demolată în totalitate de către Ustaše, la fel și Biserica Sf. Gheorghe din Petrićevac. Episcopul din Banja Luka, Platon Jovanović, a fost arestat de către Ustaše la 5 mai 1941, torturat și ucis. Trupul său a fost aruncat în râul Vrbanja.Svestenomucenik Platon, spc.org.yu; accessed 14 December 2015. Orașul a fost eliberat de partizanii iugoslavi la 22 aprilie 1945.
Cutremurul din 1969 Pe 26 și 27 octombrie 1969, două cutremure devastatoare (6.0 și 6.4 pe scara Richter ) au deteriorat multe clădiri din Banja Luka. Aproximativ 20 - 23 de persoane au fost ucise și peste o mie au fost rănite.NOAA National Geographical Data Center, Significant Earthquake Database states that the 15:36 26 October 1969 earthquake was 6.0 magnitude (intensity 8 Mercalli scale) and killed 14 people and causing $50 million damage, whilst the 08:10 27 October 1969 earthquake was 6.4 magnitude (intensity 9 Mercalli scale) and killed 9 people. The earthquake location was 44.9 Lat 17.3 Long on 26 October, and 44.9 Lat 17.2 Long on 27 October. Both had a focal depth of 33. Observing our environment from space: new solutions for a new millennium, proceedings of the 21st EARSeL Symposium, Paris, France, 14–16 May 2001, edited by Gérard Bégni, pub Taylor & Francis, 2002, p267 claims that the earthquake in the vicinity of Banja Luka in 1969 had a magnitude of 6.4. (Comparison of other earthquakes mentioned shows that this is 6.4 on the Richter scale.)Chronology of Extreme Weather, by Ken Polsson, claims: "magnitude 6.4 earthquake occurs. 20 killed, 150 seriously injured, and 65,000 left homeless." Sarajevo Rocked by Two Earthquakes BalkanInsight.com 31 March 2009, which claims that: "The biggest earthquake in Bosnia and Herzegovina's history took place in 26 and 27 October 1969... That tremor measured 5.4 on the Richter scale and between 7 and 8 on the Mercalli scale."Gymnasium Banja Luka History claims that the 26 October 1969 earthquake had an intensity of 7.5 on the Mercalli intensity scale, whilst the 27 October 1969 earthquake had an intensity of 8.5 on the Mercalli scale. O clădire mare numită Titanik, din centrul orașului, s-a prăbușit, iar zona a fost transformată ulterior într-o piață centrală. Cu contribuții din toată Iugoslavia, Banja Luka a fost reparată și reconstruită. În această perioadă, o mare populație de sârbi s-a mutat în oraș din satele înconjurătoare și din zonele mai îndepărtate din Herțegovina.
Războiul din Bosnia În decursul anilor 1990, orașul a suferit modificări considerabile la izbucnirea războiului din Bosnia. După declararea independenței Bosniei-Herțegovina și înființarea entității Republika Srpska, Banja Luka a devenit, de facto, centrul politicii Republicii Srpska.
Aproape toți croații și bosniacii din Banja Luka au fost expulzați în timpul războiului și toate cele 16 moschei ale orașului, inclusiv Moscheea Ferhat Pașa, au fost umplute cu explozibili și aruncate în aer. O hotărâre judecătorească a condamnat ca autoritățile din Banja Luka să plătească 42 de milioane de dolari pentru distrugerea moscheilor. Ulterior, aproximativ 40.000 de sârbi din regiunile bosniace majoritar croate și/sau bosniace, după ce au fost exilați din casele lor, s-au stabilit în Banja Luka.