Cernești este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Maramureș, Transilvania, România.
Localizare Satul Cernești este situat în sudul județului Maramureș, în depresiunea Copalnicului, la 32 km de municipiul Baia Mare, reședința județului, poartă de intrare în Țara Lăpușului.
Etimologie Etimologia numelui localității: din adj. cerna „negru” (< sl. črŭnŭ „negru"), din vechea denumire Capela Neagră (Cherna Kapalnak) > Satul Cerna (Charnafalva) > Cernești (< pseudo n.fam. Cerna + suf. -ești). Dorin Ștef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2016.
În toate documentele din perioada 1424-1603 se consemnează denumirea Charnakapolnok (= Capela Neagră). Începând cu anul 1609, din denumirea satului dispare termenul Capelă, optându-se pentru varianta Charnafalva (= Satul Cerna). După un secol și jumătate (începând cu anul 1750), denumirea satului devine, în documente, Csernestyi (= Cernești), ceea ce înseamnă că noile autorități îi conferă termenului Cerna (provenit inițial dintr-un adjectiv) o falsă valoare antroponimică, motiv pentru care îi adaugă sufixul posesiv -ești (cf. Negrești < Negru + suf. -ești).Dorin Ștef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Cluj-Napoca, Editura Casa Cărții de Știință, 2023.
Istoric Prima atestare documentară: 1424 (Charnakapolnok). Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, București, Editura Academiei, 1967-1968.
În anul 1566, în localitatea Cernești erau înscriși 25 capi de familie: Theodor Bota care era și voievodul, Fesethe Pasca, Michael Fesetho, Michael Chicio, Blasiu Duma, Relieta Petri Kiss-vaduva, Christoporus Kiss, Lucas Nyresi, Cosma Balas, Relieta Georgii, Demetrius Kiss, Lucas Pop, Lucas Pop Alter, Petres Toma, Gregorius Chichio, Urbanus Chichio, Ladislau Temedus, Nicolaus Fesetko, Petrus Zoozok, Lucas Fesetko, Zahol Pop, Lucas Chichio, Tomae Nyresi, Blass Theodor, Petri Nyresi.
În anul 1566, satul Cernești a fost mentionat ca o localitate aparținătoare a Cetății Chioarului.
Economia În Cernești, există firme în domenii ca: prelucrarea primară a lemnului, prelucrarea laptelui, terasit, andezit, textile, confecții, cofetărie, cultivarea roșilor.
Cernești a beneficiat de un program SAPARD pentru infrastructură. Astfel, un drum asfaltat, având o lungime de 19 km, va face legătura între Cernești, Ciocotiș și schitul Satra. Ocupația de bază a locuitorilor este creșterea animalelor, pomicultura, agricultura și apicultura. Există la Cernești și un prestigios festival anual al apicultorilor. Acest festival se organizează în fiecare an, în ultima duminică din august, pe dealul Pietriș, unde se reunesc apicultori din toată țara. La serbarea câmpenească se organizează standuri cu produse apicole, diferite întreceri între tineri și se alege Miss Regina Mierii.
Datorită întinselor pășuni din zonă, predomină creșterea ovinelor, bovinelor și cabalinelor, dar și a porcinelor. Zona dispune de numeroase păduri de stejar și fag, având peisaje de o rară frumusețe. În această zonă deluroasă cu climă blândă, pomicultura a cunoscut o mare înflorire încă din feudalism.
Pomii fructiferi cultivați în zonă sunt: prunul, mărul, părul, cireșul. Pe suprafețe mai mici se cultivă: vișini, gutui, piersici, caiși, nuci. În ultimii ani au apărut mici pensiuni turistice, foarte cochete, oferind turiștilor tot confortul.
Obiective turistice, resurse și muzee La Valea Babei - băi având ape cu proprietăți curative. Zona râului Bloaja, de un farmec deosebit, având un mare potențial pentru dezvoltarea agroturismului. Fondul de vânătoare pe Bloaja (mistreț, urs). Muzeu de artă contemporană (Florean).
Manifestări tradiționale locale Festivalul stuparilor (luna august).
Personalități locale Theodor Bota, voievodul Cerneștiului în anul 1566. miniatura | dreapta Augustin Cozmuța (1944-2015), jurnalist (redactor-șef la Graiul Maramureșului), critic literar.
Note
Legături externe
Cernești, Cernești