Coroieni este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Maramureș, Transilvania, România. Se află în partea de sud a județului, în Podișul Someșan.
Istoric Prima atestare documentară: 1584 (Karulyfalwa). Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, București, Editura Academiei, 1967-1968.
În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, așezarea a făcut parte din comitatul maghiar Solnoc-Dăbâca, iar în perioada interbelică a aparținut de județul Someș, plasa Lăpuș. După al Doilea Război Mondial, a făcut parte din Regiunea Baia Mare, iar din 1968 a intrat în alcătuirea actualului județ Maramureș.
Etimologie Etimologia numelui localității: din numele de grup coroieni, coruieni < n.fam. Corui, Coroi (< subst. coroi „numele unei păsări răpitoare; șoim” < magh. karoly) + suf. -eni. Dorin Ștef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2016.
O ipoteză ar fi ca localitatea să fi fost înființată de locuitori din satul Coruia, adică de coruieni, de unde administrația maghiară a numit așezarea Coruieni (vezi atestările din anii 1750 și 1850, când satul se numea Coruieni, în magh. Korujen, respectiv Korujeny), iar administrația românească: Coroieni (după modelul Breb - Brebeni). O altă ipoteză este derivarea antroponimică, în condițiile în care în județul Maramureș sunt atestate numele de familie Coroi (9 persoane), Coroiu (19 persoane), dar și varianta dialectală Corui (66 de persoane). La baza acestor nume stă apelativul regional coroi “pasăre răpitoare”. În țară există și alte localități cu nume asemănător, având, probabil, aceiași etimologie: Coroiești (jud. Hunedoara și Vaslui), Coroi (jud. Arad și Mureș), Coroiu (jud. Vaslui). Etimologie Dorin Ștef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Cluj-Napoca, Editura Casa Cărții de Știință, 2023.
Personalități locale Valentin Muste (n. 1954), artist plastic. Expoziții personale în țară și străinătate. Pictor de biserici. Vasile Muste (n. 1956), poet, directorul Casei de Cultură din Sighet. Vol. Înstelarea frigului (1997), Constelația copilăriei (1998).
Note
Coroieni, Coroieni