thumb|270px| Un microorganism bacterian Clostridium botulinum, agent patogen al botulismului, văzut sub microscop. 1. Bacterie, formă vegetativă; 2. Spor liber; 3. Bacterie cu un endospor. Microorganismele (derivat din greacă mikros, μικρός = mic + latină organismus = organism) sunt organisme microscopice vegetale și animale de dimensiuni mici, invizibile cu ochiul liber (dar care pot fi văzute cu ajutorul microscopului optic și electronic), în general, unicelulare, cu structură internă relativ simplă. Trăiesc în sol, în apă, în aer, în corpul plantelor sau al animalelor și pot fi saprofite sau patogene pentru organismul în care se dezvoltă. Termenul de "microorganisme" este lipsit de semnificație taxonomică. Microorganismele includ un grup vast și heterogen de organisme cu morfologie, activitate biologică și poziție sistematică diferite: bacterii, arhee, fungi microscopici (mucegaiuri și levuri), microalge (alge microscopice) și protozoare. Virusurile și agenții infecțioși subvirali (viroizi, virino, virusoizi, prioni) nu sunt considerate microorganisme de mai mulți microbiologi.Valeriu Rusu. Dicționar medical. Editura Medicală. 2010Elizabeth A. Martin. Oxford. Dicționar de medicina. Ediția a VI-a. Editura ALL. 2011Gheorghe Mohan, Aurel Ardelean. Dicționar enciclopedic de biologie. Editura ALL Educational. 2007Marin Andrei. Dicționar de biologie : clasică și actuală. Editura Victor B Victor. 2009DEXI - Dicționar explicativ ilustrat al limbii române. Editura: Arc & Gunivas, 2007
Termenul de "microb" (gr. μικρός = mic + βίος = viață), care este adesea considerat ca sinonim al microorganismelor,Kiran Kapoor. Illustrated Dictionary of Microbiology. Oxford Book Company. 2010Stedman's Medical Dictionary. 28 Ed. 2005Henderson's Dictionary of Biology. 15th Ed. Pearson, 2011 a fost propus de chirurgul Charles Sédillot (1804-1883), care l-a folosit prima dată în 1878 în comunicarea "Despre influența lucrărilor D-lui Pasteur asupra dezvoltării chirurgiei" prezentată Academiei de Științe din Paris. Deși acceptat de filologi și medici, termenul de microb nu a pătruns în mediul academic al microbiologilor din România. G. Zarnea, O.V. Popescu. Dicționar de microbiologie generală și biologie moleculară. Editura Academiei Române, București, 2011Dumitru T. Buiuc. Microbiologie Medicală. Ghid pentru studiul și practica medicinei. Ediția a VI-a. Editura Gr. T. Popa, Iași 2003 În medicină termenul de microb este un termen uzual, sub care se înțelege de obicei o bacterie patogenă (care provoacă boli, infecții), în contrast cu un virus patogen.Taber's Cyclopedic Medical Dictionary. 21ed. F.A. Davis Company, 2009Dorland's Illustrated Medical Dictionary. 32 Ed. Saunders, 2011Microbe. Medical Dictionary. Merriam Webster.Microbe. The American Heritage Dictionary of the English Language, Fifth Edition, 2017Microbe. Collins English Dictionary. În unele dicționarele obișnuite (nu de specialitate) engleze și franceze denumirea de "microbi" se referă la microorganismele (mai ales bacterii) care provoacă boli sau fermentații. Microbe. Dictionnaires français Larousse
Note
Lectură suplimentară de Kruif, Paul (Henry); Vânătorii de microbi, 1926 (ediții în limba română: 1938, 1969) – carte romanțată de istoria medicinei scrisă în memoria celor care au contribuit major la dezvoltarea microbiologiei. Descrie istoria unor mari descoperiri în microbiologie și pe cei care le-au făcut – cu începere de la Anton van Leeuwenhoek (secolul al XVII-lea), în contextul împrejurărilor politice și sociale în care aceștia au trăit.
Legături externe Microbe, Micro-organisme. Dictionnaire médical de l'Académie de Médecine Microbe. Dictionnaires français Larousse Micro-organisme. Dictionnaires français Larousse Microbe. Oxford Dictionary of English Microorganism. Oxford Dictionary of English