Andreea Răsuceanu () este o prozatoare română, autoarea trilogiei satului C, formată din romanele O formă de viață necunoscută (2018), Vântul, duhul, suflarea (2020) și Linia Kármán (2023). A fost distinsă cu Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române și este considerată de critica literară „una dintre cele mai consistente voci ale prozei românești contemporane” (Paul Cernat).
Biografie A absolvit Facultatea de Litere, la Universitatea din București, în 2002, secția română-engleză, urmând ulterior un masterat de teoria și practica imaginii, în cadrul Centrului de Excelență în Studiul Imaginii, Universitatea București. Și-a susținut doctoratul, cu lucrarea Mahalaua Mântulesei – drumul către modernitate, în 2009, tot în cadrul CESI. A urmat o bursă postdoctorală (2010-2013), cu stagii de cercetare la Sorbonne Nouvelle – Paris 3. A debutat cu proză, în revista Cuvântul, în 1999, publicând ulterior proză, cronici, interviuri, articole de specialitate în cele mai importante reviste literare românești: România literară, Viața Românească, Observator cultural, Revista 22, Bucureștiul Cultural, Idei în dialog, Dilema veche, Convorbiri literare etc. Este autoarea mai multor traduceri din limba engleză și prefețe. A predat cursuri de geografie literară, presă culturală românească, cultură și civilizație, limbă și literatură engleză.
Prima ei carte, Cele două Mântulese, a apărut la Editura Vremea, în anul 2009. A fost nominalizată la premiile României literare, ale Uniunii Scriitorilor din România și la Marile Premii Prometheus. În 2013 a apărut, la Editura Humanitas, cartea Bucureștiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literară, care a fost nominalizată la premiile Uniunii Scriitorilor din România și la premiile revistei Observator cultural. A primit premiul Tânărul critic al anului 2013, în cadrul Galei tinerilor scriitori. Volumul Bucureștiul literar. Șase lecturi posibile ale orașului (Editura Humanitas, 2016) a fost nominalizat la Premiile revistei Observator cultural.
Este coautor al volumelor Bucureștiul meu (Humanitas, 2016), Cărți, filme, muzici și alte distracții din comunism (Polirom, 2014), Bookătăria de texte și imagini 2, (Pandora-M, 2016), Ferestre din București și poveștile lor (Editura Peter Pan, 2015), Cum să fii fericit în România (Humanitas, 2017), In the Mood for Love (Paralela 45, 2019).
În 2018 a publicat romanul O formă de viață necunoscută (Humanitas), pentru care a primit Premiul pentru proză al revistei Ateneu și premiul Scriitorul lunii ianuarie, desemnat de Uniunea Scriitorilor din România, și care a fost nominalizat la toate premiile literare românești: Premiile ”Sofia Nădejde”, Premiile revistei Observator cultural, Gala Premiilor Radio România Cultural, Premiul Național de Proză ”Ziarul de Iași” (lista scurtă), Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor din România etc. A fost selectat la Festivalul Primului Roman de la Chambéry (Franța). Fragmente din roman au fost traduse în engleză, franceză, turcă și spaniolă. S-a spus despre O formă de viață necunoscută că e una dintre cele mai importante, mai inventive și bine scrise cărți publicate în literatura recentă. Romanul a fost tradus integral în franceză, spaniolă și bulgară.
În 2020 a apărut romanul Vântul, duhul, suflarea, pentru care a primit Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române și Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor din România. A fost tradus în spaniolă, la Editorial Confluencias (2022) și în bulgară, la ICU Publishing (2023). În anul 2023 a apărut romanul Linia Kármán.
Între anii 2017-2023 a coordonat colecția de literatură română contemporană a editurii Humanitas.
Volume Autor Hemiptera, roman, Polirom, 2026, ISBN 978-630-344-401-7 O formă de viață necunoscută, roman, Humanitas, 2018, Polirom, 2022, ISBN 978-973-46-9147-0 Vântul, duhul, suflarea, roman, Polirom, 2020, 2023, ISBN 978-973-46-9432-7 Linia Kármán, roman, Polirom, 2023, 2025, ISBN 978-630-344-199-3 Cele două Mântulese, Editura Vremea, 2009 Bucureștiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literară, Humanitas, colecția „Academica”, 2013; pref. Sorin Alexandrescu Bucureștiul literar. Șase lecturi posibile ale orașului, colecția „Critică literară/Eseu”, Humanitas, 2016 Dicționar de locuri literare bucureștene (coautor), Humanitas, 2019, ISBN 978-973-506-768-7 Cartea orașelor, Humanitas, 2021, 2022 (editor, coautor), ISBN 978-973-50-7603-0
Uimitoarea călătorie a spiridușului Scorțișoară, Editura Humanitas Junior, București, 2024, ISBN 978-973-50-8648-0 16 prozatori de azi, Humanitas, 2018 – editor
Coautor Cărți, filme, muzici și alte distracții din comunism, Polirom, 2014 Ferestre din București și poveștile lor, Editura Peter Pan, 2015 Bucureștiul meu, Humanitas, 2016 Orașul, Gestalt Books, 2016 Tot înainte!, Editura Curtea Veche, 2016 Bookătăria de texte și imagini 2, Pandora-M, 2016 Cum să fii fericit în România, volum coordonat de Oana Bârna, Humanitas, 2017, ISBN 978-973-50-5887-6 In the Mood for Love, Antologia prozei erotice feminine din România, Selecție de Marius Conkan, Autoare: Ana Barton, Magda Cârneci, Ruxandra Cesereanu, Liliana Corobca, Ana Donțu, Laura T. Ilea, Alina Nelega, Cristina Nemerovschi, Veronica D. Niculescu, Dora Pavel, Alina Pavelescu, Marta Petreu, Andreea Răsuceanu, Paralela 45, 2019, ISBN 978-973-47-2989-0 Cartea întâmplărilor. Mistere, ciudățenii, uimiri, Volum coordonat de Tatiana Niculescu, Autori: Ana Blandiana, Mircea Cărtărescu, Ioana Pârvulescu, Corina Șuteu, Gabriel Liiceanu, Cristina Cioabă, Gabriela Tabacu, Ioan-Florin Florescu, Monica Pillat, Florin Bican, Ioana Nicolaie, Augustin Cupșa, Marie-France Fauvet, Steinar Lone, Andreea Răsuceanu, Bogdan Răileanu, Mihaela Miroiu, Adriana Bittel, Marius Chivu, Alina Pavelescu, Jean A. Harris, Humanitas, 2019, ISBN 978-973-50-6751-3 Retroversiuni - Munca - O antologie de proză scurtă scrisă de femei, Editori: Cristina Ispas & Victor Cobuz, Editura Paralela 45, 2025, ISBN 978-973-47-4284-4
Referiri critice
„Pentru mine, Hemiptera este cel mai bun roman al Andreei Răsuceanu și unul dintre cele mai bune romane apărute la noi în ultimul timp. Depășind momentul unei trilogii romanești, acest roman o situează în canonul prozei românești contemporane”. (Angelo Mitchievici, în România literară, nr. 32/2026)
„Hemiptera duce la un nivel mai înalt ceea ce exista în trilogie, mai exact geografia literară, teoretizată, de altfel, de Andreea Răsuceanu în trei volume distincte, având ca spațiu literar Bucureștiul, oraș care revine în acest roman și mai pregnant. (...) Hemiptera este romanul cel mai realizat de până acum al Andreei Răsuceanu, măsura maximă a talentului, a viziunii literare, a capacității ei de structurare epică și a stilului.” (Serenela Ghițeanu, în 22, 2 iunie 2026)
„Astfel alcătuit, printr-o dublă tramă care se derulează în fragmente juxtapuse în pofida ecartului istoric considerabil și a aparentei lipse de legătură între cele două povești, «Hemiptera» devine treptat un roman total (...) Astfel realizat, romanul «Hemiptera» își fructifică simultan toate palierele și simbolurile, unind istoria personală a naratoarei cu marea istorie și timpul fluxului interior cu cel, misterios și deloc liniar, al lumii. Prin el, Andreea Răsuceanu se impune în primul eșalon al prozei românești de azi.” (Răzvan Voncu, în România literară, nr. 27/2026)
„Andreea Răsuceanu tocmai a publicat un roman excelent care o îndepărtează de trilogia recent încheiată, cea care o adusese în prim-planul receptării noastre critice, un roman care o propulsează printre autorii români de vîrf ai momentului prin originalitate, curaj, profunzime și stil (...) Romanul Andreei Răsuceanu [Hemiptera] este o performanță notabilă din partea unui autor care se bucura deja de multe laude. Se așază cu grație pe raftul din față al prozei de azi și își așteaptă, spre dialog, cititorii.” (Victor Cubleșan, în Steaua, 30 iunie 2026)
„Una dintre cele mai consistente voci ale prozei românești contemporane”, Paul Cernat, Drept de autor, RRC
„Romanul anului 2020, după părerea mea, Vîntul, duhul, suflarea o plasează pe Andreea Răsuceanu alături de cele mai puternice voci ale prozei actuale.“ Gabriela Adameșteanu
„O prozatoare elevată, matură, ilustrativă pentru cîteva tendințe ale prozei noastre mai recente, scrise de autori (și, îndeosebi, autoare) debutanți la deplina maturitate: atracția retro și «orientalo-balcanică» a secolului 19; retrăirea «vîrstelor dintîi», între un comunism fantomatic și un postcomunism debusolat; opțiunea pentru «romanul de familie» în cheie (post)traumatică; mixajul de autenticism obsesional și realism magic, poematizant. Dincolo de aceste ingrediente, există la Andreea Răsuceanu o seriozitate discretă a implicării, un dramatism al căutării de sine prin alții, motivat probabil biografic, un autenticism cu măști așadar, generator de atmosferă intensă, pe de o parte, creator de «lumi», istorii și geografii intime, pe de alta; un aliaj foarte special de M. Blecher și Gabriela Adameșteanu, într-o formulă proprie de «literatură spectrală»”. (Paul Cernat, prefață la Vântul, duhul, suflarea)
„...avem de-a face cu o cronică de familie, mai precis de familii, care străbate trei secole, de la epoca domniilor fanariote, a zorilor redeșteptării naționale cu regulamentul organic în Moldova și pregătirea Unirii Principatelor, la belle époque, la interbelic și postbelicul comunist, de la stalinismul dejist al unor agresive inginerii sociale la ceaușismul târziu, un adevărat tur de forță mai ales că autoarea se mișcă cu aceeași dezinvoltură de la sat la oraș, din mahala în centrul cosmopolit al capitalei, de la București la Iași, din Moldova în Țara Românească (...) Cât despre ultimul capitol, el poate rivaliza cu cele mai bune pagini din Ghepardul lui Tomassi di Lampedusa sau ale romanelor lui Antonio Lobo Antunes filtrate însă prin senzorialitatea dilatată până la abnorm a unei blecheriene irealități imediate.” (Angelo Mitchievici, despre Vântul, duhul, suflarea în Steaua, nr. 4/2021)
„...autoficțiunea pare să își fi încheiat misiunea și să trebuiască să lase locul unui roman mai ambițios, care poate explora în moduri mai diverse și mai originale spațiul social contemporan și istoria lui mai recentă sau mai îndepărtată. În această tendință se înscrie și ultimul roman al Andreei Răsuceanu (...) În Vîntul, duhul, suflarea, Andreea Răsuceanu enunță un veritabil program, o pledoarie pentru ceea ce nu se vede la scara istoriei, dar afectează o existență. E un program fascinant, ambițios, care completează fericit peisajul literaturii actuale” (Doris Mironescu, Dilema veche, 11-17 martie 2021)
„O formă de viață necunoscută e, cu siguranță, unul dintre cele mai răscolitoare, inventive, atent documentate și bine scrise romane ale literaturii române de Mileniu Trei.” Cristina Chevereșan, Orizont, ianuarie 2019
”Numai marea literatură reușește să surprindă nuanțele infinitezimale și imprevizibilul tuturor transgresiunilor umane.” (Gabriela Gheorghișor, coperta a patra Linia Kármán)
Linia Kármán, probabil cel mai reușit roman al trilogiei, devine un roman cu adevărat mare, și la propriu și la figurat, de neratat, în relație cu primele două. Odată intrați în universul Răsuceanu, cititorii, cu siguranță, vor dori mai mult. Din fericire, au și de unde alege. Senida Poenariu, Revista Vatra, iulie 2024
Afilieri membru al Uniunii Scriitorilor din România membru al PEN Club România
Premii literare Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române pentru romanul Vântul, duhul, suflarea (2022) Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor din România, pentru romanul Vântul, duhul, suflarea (2021) Premiul Scriitorul lunii februarie 2021, decernat la Gala Scriitorii Anului, pentru romanul Vântul, duhul, suflarea Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Dobrogea, pentru romanul Vântul, duhul, suflarea (2021) Premiul pentru proză al revistei Ateneu, pentru romanul O formă de viață necunoscută (2019)