Constanța Dunca-Șchiau (născută Constanța Dunca; ) a fost o scriitoare română, profesoară, publicistă, fiica cunoscutului avocat moldovean Ștefan Dunca. A semnat și cu pseudonimul Camille d’Alb.

A avut rădăcinile în comuna Șieu, Maramureș. Tatăl său, Ștefan Dunca, originar din Șieu, Maramureș provenea dintr-o familie de nobili români. Este cunoscut faptul că familia sa din Șieu a fost înnobilată de regii maghiari în secolul al XIII-lea. Mama ei, Sofia, se trăgea dintr-o veche familie de boieri moldoveni, rude cu familia Cuza.

Cariera A obținut brevetul de capacitate la Sorbona și, ulterior, certificatul de „înalte studii pedagogice” urmate la Collège de France. În unele publicații apare că aceasta și-a terminat specializarea în Viena, în altele la Paris, în 1862. Constanța a colaborat cu publicații franțuzești din toată țara în perioada cât a trăit la Paris.

A fost una din primele scriitoare feministe din România. Apărătoare ferventă a drepturilor femeilor, editează în perioada 1863-1865 revista feministă Amicul Familiei în care menționa condiția femeii în România și atitudinea conservatoare privind rostul ei în societate. Alexandru Ioan Cuza i-a dat acordul pentru înființarea unei școli pentru fete, premiindu-I memoriul ”Fiicele poporului”. Aceasta a prezentat un proiect de lege în fața domnitorului despre învățământul pentru fete, ce a fost luat în considerare în înfăptuirea legii învățământului public în 1864, ceea ce a dus la apariția primelor școli secundare pentru fete.

Proiectul de lege a fost  publicat în serial în revista Amicul Familiei, anul I, nr. 2-14, 1863. O altă pledoarie a Constanței Dunca a fost adresată Ministrului Cultelor și Instrucțiunii Publice, în favoarea educației fetelor și creșterii contribuției statului la dezvoltarea învățământului pentru fete.

A organizat Școala Centrală de fete din București, unde a fost și profesoară începând cu 1863, unde avea sub tutelă catedra de morală și pedagogie, până în 1872.

Constanța a colaborat cu diverse publicații românești. A făcut parte din cercul Convorbirilor literare. În martie 1863 a înființat publicația ”Amicul familiei”, ce a funcționat până în 1868. Revistă literară și pedagogică, atingea multe aspecte din viața socială, însă nu și politică, deși avea o atitudine inovatoare, și milita pentru egalitatea dintre femei și bărbați. Pe lângă publicarea propriilor opere, Constanța traducea nuvele, încuraja dramaturgia și punerea în scenă a diverselor opere, și colabora cu scriitori contemporani.

Constanța a ținut o serie de conferințe despre femei și educație prin țară, însă și în Viena și Budapesta.

Printre lucrările sale se numără:

Martira inimei (1870), piesă de teatru – condamna lipsa de răspundere a bărbatului față de copil și tolerarea statului prin legea ce oprea urmărirea paternală Motiv de despărțenie sau Ce deputat! (1870) – pe tema puterii femeii asupra bărbatului Elena (1862) în franceză, tradus apoi ca și Elena Mănescu în ”Amicul familiei” – roman de dragoste, cu tente de satiră socială O familie din București. Iezuiții României (1865) și seria de nuvele Sub vălul Bucureștilor – inspirate din moravurile bucureștene. Scria și pentru publicația ”Familia” împreună cu alte scriitoare (precum Maria Bosco-Suciu, Sofia Nădejde ș.a.), despre problemele pe care femeile le întâmpinau. Feminismul în România (1904) Memorandu prezentatu principelui domnitoriu și adunarei națiunali asupra educațiunii populari a fetelor în România prin Constanția de Dunca (1863) A  tradus din Malherbe, Ossian, Pușkin, J.B. Rousseau.

Note

Bibliografie

Institutul de Lingvistică, istorie literară și folclor al Universității AL. I. Cuza Iași (1979). Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900. Editura Academiei Republicii Socialiste România, București. P. 35, 308-309 Mihăilescu, Ștefania. Din istoria feminismului românesc: antologie de texte (1838-1929). Iași, Editura Polirom, 2002, 376 p. ISBN 973-681-012-7 Popescu, Liliana (2004). Politica Sexelor. Editura Maiko

Lectură suplimentară

Constanța Dunca. În Familia, 1867. Conferințele d-nei de Dunka Schiau. În Tribuna literară, Supliment la Tribuna nr. 221, 1902. Athanasie M. Marienescu. Domnișoarei Constanța Dunca. În Telegraful Român, nr. 98, 9 decembrie 1862. Ion Heliade Rădulescu. Domnișoarei Constanța de Dunca. În Familia, 1873. Ion Heliade Rădulescu. Oracol VII. La damicela Constanța de Dunca. În Familia, 1873. Maria Cunțan. Stimabilei doamne Constanța de Dunca Schiau. În Familia, 1899. Elena Macavei. Doamnele ASTREI 1861-1950. 1990-2023. Sibiu, Editura Asociațiunii ASTRA, 2023.

Categorie:Nașteri în 1843 Categorie:Decese în 1923 Categorie:Scriitoare române Categorie:Femei din România Categorie:Botoșăneni Categorie:Traducători români