Limbile romanice sau neolatine sunt toate limbile derivate din latina vulgară. Fac parte din subfamilia italică a limbilor indo-europene. Au mai mult de 700 de milioane de vorbitori nativi răspândiți în întreaga lume, mai ales în Europa, America de Sud și Africa.
Limbile romanice își au rădăcinile în așa-numită latină vulgară, sociolectul popular al limbii latine vorbit de legionari, colonizatori și comercianți ai Imperiului roman, deosebit de limba clasică folosită de clasele superioare ale societății. Între anii 350 î.Hr și 150 d.Hr., expansiunea imperiului a dus la aceea că latina a devenit limba dominantă a Europei de Vest și de Sud continentale, influențând de asemenea dialectele folosite în Marea Britanie, Africa de Nord și partea de nord a Balcanilor.
În timpul căderii Imperiului și după împărțirea lui în secolul al V-lea, dialectele latine au început să se diferențieze ducând la apariția limbilor noi. Imperii de peste mări create de Portugalia, Spania și Franța au dus la răspândirea limbilor romanice în lume. Acum, peste 70% din vorbitorii limbilor neolatine trăiesc în afara Europei.
În ciuda influențelor din limbile germanice și cele preromane, iar în cazul limbii române din cele slave – fonologia, morfologia, lexica și sintaxa tuturor limbilor romanice au evoluat în cea mai mare parte din latina vulgară. Toate au pierdut sistemul de declinare al limbii latine (totuși româna și-a dezvoltat unul prin punerea pronumelor demonstrative latine la sfârșitul cuvintelor) și prin urmare folosesc mai multe prepoziții.
Evoluția limbilor romanice comparativ cu latina
Un studiu din 1949 al lingvistului Mario Pei care analizează gradul în care șapte limbi romanice s-au separat de latina clasică în ceea ce privește vocalizarea accentului, a dat următoarele măsurători ale divergenței (cu procente mai mari indicând o divergență mai mare față de vocalele accentuate ale latinei clasice):
Limba sardă logudoreză: 8%; Limba italiană: 12%; Limba spaniolă: 20%; Limba română: 23,5%; Limba occitană (provensală): 25%; Limba portugheză: 31%; Limba franceză: 44%.
Studiul a subliniat, totuși, că acesta a reprezentat doar „o demonstrație foarte elementară, incompletă și provizorie” a modului în care metodele statistice ar putea măsura schimbările lingvistice, au atribuit valori punctuale „foarte arbitrare” diferitelor tipuri de schimbări și nu au comparat limbile din eșantion cu privire la nicio caracteristică sau formă de divergență, altele decât vocalele accentuate, printre alte avertismente.
Teritoriul pe care se vorbesc astăzi limbi romanice nu coincide cu cel al Imperiului Roman. Au fost pierdute pentru romanitate mai multe zone (Panonia, Dalmația, Thracia, Grecia, Moesiile (parțial întrucât există minoritatea română/vlahă sau aromână) Britania, Germania, Africa de nord). Acestea poartă numele de Romania Submersa („scufundată“) și mai păstrează uneori forme ale romanității în toponimie și vocabular.
Grade de inteligibilitate reciprocă între limbile romanice
Ethnologue, Languages of the World, 15.ta edicion, SIL International, 2005.
%francezăcatalanăitalianăportughezăretoromanăromânăspaniolăsardăfranceză || || 85 || 89 || 75 || 78 || 75 || 75 || 80 |- |catalană 85 87 85 76 73 85 76italiană || 89 || 87 || || 80 || 78 || 77 || 82 || 85 |- |portugheză 75 85 80 74 72 89 76retoromană || 78 || 76 || 78 || 74 || || 72 || 74 || 75 |- |română 75 73 77 72 72 71 75spaniolă || 75 || 85 || 82 || 89 || 74 || 71 || || 76 |- |sardă 80 76 85 76 75 75 76
Exemple Similaritățile lexicale și gramaticale ale limbilor romanice, precum și latina și fiecare dintre ele, pot fi puse în evidență cu ajutorul exemplelor următoare: center|thumb|678x678px|Limbi romanice Limba Exemplu latină latină vulgară (Ea) claudit semper illa fenestra antequam de cenare. aragoneză Ella tranca siempre la finestra antes de cenar. aromână Ea încl’idi totâna firida nãinti di ținã. asturiană Ella pieslla siempre la ventana/feniestra primero de cenar. baresiană (Jèdde) akjude sèmbe la fenèstre prime de mangè. bergamă (lombardă de est) (Lé) la sèra sèmper sö la finèstra prima de senà. boloneză (Lî) la sèra sänper la fnèstra prémma ed dsnèr. burboneză Alle farme terjou la croisée devant de souper. Bourguignon-morvandiau Ale clôt teujors lai fenétre aivant de dîgnai. calabreză Idda sempi chiudi a finestra ant'a cina. catalană (Ella) tanca sempre la finestra abans de sopar. corsicană septentrională (Ella) chjode sempre u purtellu nanzu di cenà. corsicană meridională (Edda/Idda) sarra sempri u purteddu nanzu di cinà dalmată (Jala) inseruo siampro la finiastra prein de cenur. emiliană (Lē) la sèra sèmpar sù la fnèstra prima ad snàr. extremeño Ella afecha siempri la ventana endantis e recenal. franceză Elle ferme toujours la fenêtre avant de dîner/souper. franc-comtois Lèe çhioûe toûedge lai f'nétre d'vaïnt loù dénaie. francoprovensală (Ye) hlou totin a fenetre deant que de cena. friulană Jê e siare simpri la feneste prime di cenâ. gallo Ol farme terjous la crouésée avant qe de dîner. galiciană (Ela) pecha sempre a xanela/fiestra antes de cear. Gallurez Idda chjudi sempri lu balconi prima di cinà. guadeloupeană I toujou ka fenmé finèt-la avan i manjé. guianeză Li ka toujou franmen finèt avan li manjé haitiană Li toujou fèmen fenèt la avan li manje. istriotă Gila insiera senpro lo balcon preîma da senà. italiană iudeo-spaniolă Eya serra syempre la ventana antes de senar. leoneză Eilla pecha siempres la ventana primeiru de cenare. liguriană (Le) a saera sempre u barcun primma de cenà. Martiniquais I toujou fèmen fénet-la avan i manjé. Magua (Elle) à fàrm toujour là fnèt àvan k'à manj. Marchois (Basse-Marche) Ale fèrme totjorn la fenétre avant de sopar. maurițiană Li touzour ferm la fenet avan li manze. milaneză (lombardă de vest) Lee la sara semper su la fenestra innanz de disnà. mirandeză Eilha cerra siempre la bentana/jinela atrás de jantar. mozarabă (Eya) cierrad siembri al bentana primairo de chenar. napoletană Chella chiude sempe 'a fenesta primma 'e mangià. Neresinàz (Onà) ∫atvorì vàvek punièstrá prìa od vicèrat. Nones Ela la sera semper la fenestra inant zenar. normandă Ol froume tréjouos la crouésie dévaunt qùé dînaer. occitană Barra totjorn la fenèstra (la croseia) abans de sopar. picardă Ale frunme tojours l’creusèe édvint éd souper. piemonteză Chila a sara sèmper la fnestra dnans ëd fé sin-a. portugheză Réunionnais Li ferme touzour la fenèt avan manzé./Elle i ferme toujour la fenèt avan d'mangé. romagnol (Lia) la ciud sëmpra la fnèstra prëma ad magnè. romanșă Ella clauda/serra adina la fanestra avant ch'ella tschainia. romanesco (Quella) chiude sempre 'a finestra prima de magnà. română salentină Edda chiuti sempri la fineštra mprima cu cena. sardă meridională Issa serrat sempri sa bentana in antis de cenai. sardă septentrională Issa serrat semper sa bentana in antis de chenare. spaniolă Sarvarien Eia siampri ciarra la finiastra antis di cenari. sassareză Edda sarra sempri lu balchoni primma di zinà. savoiardă Lyé clyeu adé la fenétra dvan que gôtâ. siciliană Idda chiudi/ferma sempri 'a finestra avanti ca pistìa. Solandro La sèra sempro/sèmper la fenèstra prima/danànt da cenàr. toscană Ella la hiude sèmpre la finèstra pria ddi scenà. Tourangeau Ale farme terjors la fnête/crouèsèye davant d'soper. Trentin Èla la sera sèmpre la finèstra prima de zenàr. umbrianăA nu se confuda cu limba umbriană din Antichitate, azi limbă moartă Essa chjude sempre la finestra prima de cena'. vegliotă (Jala) siara siampre la puniastra praima de ćenur. venețiană Eła ła sara senpre la fanestra vanti de disnàr. valonă Ele sere todi li finiesse divant di soper.
Tabela de comparație între limbile romanice
{| border="1" cellspacing="5" cellpadding="5" |----- bgcolor="#eeeeee" ||Latină|| Sardă ||Siciliana || Italiană|| Spaniolă|| Portugheză|| Catalană|| Franceză|| Română|| Lombardă || Retoromană |----- bgcolor="#ffffff" ||acquam ||àbba ||acqua ||acqua ||agua ||agua ||aigua ||eau ||apă ||acqua ||aua |----- bgcolor="#ffffff" ||clave ||cràe ||chiavi / ciavi ||chiave ||llave ||chave ||clau ||clef / clé ||cheie ||ciav ||clav |----- bgcolor="#ffffff" ||noctem ||nòte ||notti ||notte ||noche ||noite ||nit ||nuit ||noapte ||nott ||notg |----- bgcolor="#ffffff" ||tempus ||tempu ||tempu ||tempo ||tiempo ||tempo ||temp ||temps ||timp ||temp ||temp |----- bgcolor="#ffffff" ||familia ||família ||famigghja ||famiglia ||familia ||familia ||família ||famille ||familie ||familia ||familia |----- bgcolor="#ffffff" ||caballum ||cabadhu ||cavaddu ||cavallo ||caballo ||cavalo ||cavall ||cheval ||cal ||cavâl ||cheval |----- bgcolor="#ffffff" ||dicere ||dicere ||diceri ||dire ||decir ||dizer ||dir ||dire ||zice ||dì ||dir |----- bgcolor="#ffffff" ||ego ||égo ||eu/ju ||io ||yo ||eu ||jo ||je ||eu ||mi/me ||jau |----- bgcolor="#ffffff" ||filium ||filiu ||figghju ||figlio ||hijo ||filho ||fill ||fils ||fiu ||fioeu ||figl |----- bgcolor="#ffffff" ||facere ||facere ||faciri ||fare ||hacer ||fazer ||fer ||faire ||face ||fà ||far |----- bgcolor="#ffffff" ||lingua ||límba ||lingua ||lingua ||lengua ||língua ||llengua ||langue ||limbă ||lengua ||lingua |----- bgcolor="#ffffff" ||terram ||tèrra ||terra ||terra ||tierra ||terra ||terra ||terre ||țară ||terra ||terra |----- bgcolor="#ffffff" ||pluviam ||próida ||chiuvuta ||pioggia ||lluvia ||chuva ||pluja ||pluie ||ploaie ||pieuva ||plievgia |----- bgcolor="#ffffff" ||ārbore ||àrbore ||arburu ||albero ||árbol ||árvore ||arbre ||arbre ||arbore / copac ||alber ||arbre |----- bgcolor="#ffffff" ||hōmo ||ómu ||omu ||uomo ||hombre ||homem ||home ||homme ||om ||ómm ||um |----- bgcolor="#ffffff" ||cælum ||chélu ||celu ||cielo ||cielo ||céu ||cel ||ciel ||cer ||cel ||chiel |----- bgcolor="#ffffff" |fenestram |fenestra |fineštra |finestra |ventana |janela |finestra |fenêtre |fereastră |finestra |fanestra |----- bgcolor="#ffffff" |manum |mànu |manu |mano |mano |mão |mà |main |mână |man |maun |---- bgcolor="#ffffff" ||nōvum ||nóvu ||novu ||nuovo ||nuevo ||novo ||nou ||neuf ||nou ||noeuv ||nov
Clasificare thumb|right|Limbile romanice de est, de vest și sudice SIL International a alcătuit pentru limbile romanice clasificarea de mai jos.
Limbile romanice de est Româna (în sensul larg al termenului) cu patru dialecte principale:Carlo Tagliavini, Originile limbilor neolatine, Introducere în lingvistica romanică, pp.285-300. dacoromână aromână istroromână meglenoromână Dalmata † dialectele centrale și sudice ale limbii italiene (vezi și articolul Linia La Spezia-Rimini)
Limbile romanice italo-vestice thumb|350px|Ramura italică a limbilor indo-europene Limbi italo-dalmate: Dalmată † Istriotă Italiană Iudeo-italiană Napoletano-calabreză Siciliană Corsicană Venețiană Limbi romanice vestice: Limbi galo-iberiene: Limbi galoromanice: Limbi galoitaliene: Emiliano-romagnolă Liguriană Lombardă Piemonteză Limbi galorețiene: Limbi oïl: Grupul limbii franceze: Franceza Franceza acadiană Picardă Valonă Iudeo-franceză Normandă Grupul sudestic: Franco-provensală Limbi romanice retice (sau rețiane): Retoromană sau romanșă Ladină Friulană Limbi occitano-romanice Occitană Catalană Limbi ibero-romanice: Limbi iberice de vest: Limbi asturo-leoneze: Asturiană Leoneză Mirandeză Extremeño Limbi castiliene: Ladină Spaniolă Spaniolă de junglă Limbi portughezo-galiciene: Fală Galiciană Portugheză Limbi pirinean-mozarabice: Aragoneză Mozarabică †
Limbi romanice sudice Limba sardă Sasareză Galureză Logudoreză Campidaneză
Limbi creole
Următoarele limbi creole s-au format având la bază limbi romanice. Se indică locul unde se vorbesc aceste limbi.
Bazate pe franceză: Santa Lucia Amapá (Brazilia) Tayo (Noua Caledonie) Seselwa (Seychelles) Guadeloupe Guyana Franceză Creola haitiană Karipúna (Brazilia) Louisiana (SUA) Mauritius Réunion San Miguel (Panama)
Bazate pe iberice: Papiamentu (Antilele Olandeze)