Gjergj Elez Alia sau Đerzelez Alija, ortografiat în limba română Ali Gerzelez,Octavia Nedelcu, „Ivo Andrić în cultura română - receptări”, în Romanoslavica, anul LII (2016), nr. 1, p. 56. este un erou popular legendar din literatura epică și lirică din Bosnia și Herțegovina, regiunea Gora și nordul Albaniei. Musulmanii din Krajina Bosniacă au modelat imaginea poetică a lui Alija Đerzelez după imaginea prințului sârb (creștin) Marko, inspirându-se, de asemenea, din personajul istoric Ali Bey Mihaloğlu. Cântecele populare despre Đerzelez Alija au fost transmise de cântăreți bilingvi din mediul slavilor sudici (unii ar spune invers) către mediul albanezilor nordici, unde eroul este cunoscut sub numele de Gjergj Elez Alia.
Nume Modul cel mai popular de scriere a numelui său este Đerzelez Alija, dar există mai multe variante, cum ar fi în (Djerdjelez Alija), în , în și în .
Numele lui este derivat din cuvântul turcesc gürzi (buzdugan) și înseamnă războinic cu buzdugan.
Context istoric Unii istorici au crezut că figura epopeică a lui Đerzelez a fost inspirată de Ali Bey Mihaloglu, un comandant militar otoman din secolul al XV-lea și primul sangeac-bei al sangeacului Semendria. Potrivit recensământului otoman din 1485, el a fost guvernatorul nahiei Dobrun, de lângă Višegrad, pe care o primise ca timar (lot de pământ conferit oștenilor în proprietate temporară de către sultan, în schimbul obligației de a presta serviciul militar). Există o türbe (mausoleu) în satul Gerzovo (lângă Mrkonjić Grad, Bosnia și Herțegovina) care, potrivit legendei, este locul său de înmormântare.
Prima mențiune scrisă a figurii epice a lui Đerzelez (sub forma „Ali-beg”) a fost într-o bugarštica a slavilor sudici (poezie epică și baladă cu versuri lungi), Căsătoria lui Vuk, Dragonul-Despot, înregistrată de Đuro Matei la sfârșitul secolului al XVII-lea sau începutul secolului al XVIII-lea. În cântecele populare înregistrate în Manuscrisul de la Erlangen, Đerzelez este menționat ca „bătrânul turc Balibeg”.
Đerzelez a fost un erou epic al Krajinei Bosniace (regiune de frontieră) de la sfârșitul secolului al XV-lea. Cântecele apărute în mediul slavilor sudici au fost transmise de cântăreți bilingvi (unii ar spune invers) către mediul cultural albanez, iar Đerzelez din cântecele bosniace a devenit Gjergj Elez Alia în cântecele albaneze. El este unul dintre numeroșii eroi musulmani ai poeziei slavilor sudici care există și în poezia albaneză.
Folclorul și literatura slavilor sudici Istoricul și cronicarul otoman Ibn Kemal (1468-1534) a menționat popularitatea lui Đerzelez Alija în cântecele populare din Bosnia.
Printre poemele care conțin numele lui Đerzelez în titlurile lor se numără:
Đerđelez Alija, campionul țarului Đerđelez Alija i Vuk Despotović Marko Kraljević i Đerzelez Alija (Marko Kralyević și Djerzelez Aliya) Banović Sekul i Đerđelez Alija Oblačić Rade i Đerđelez Alija Đerđelez Alija i Starina Novak Đerđelez Alija deli mejdan sa Sibinjanin Jankom Ženidba Đerđelez Alije Sedam kralja traže glavu Đerđelez Alije Junaštvo Đerđelez Alije Đerđelez Alija i tri gorska hajduka Vuk Jajčanin i Đerđelez Alija Komlen kapetan traži glavu Đerđelez Alije Đerđelez Alija i ban od Karlova Zadarski ban i Đerđelez Alija Smrt Đerđelez Alije Đerđelez Alija ide u Toku Tokalija kralj traži glavu Đerđelez Alije Đerzelezovo bolovanje Otkud je Đerđelez
Đerzelez este unul dintre personajele principale ale multor altor poezii care nu au numele lui în titlu, cum ar fi:
Porča din Avala și Vuk Dragonul de Foc Căsătoria lui Vuk, Dragonul-Despot
Musulmanii bosniaci au modelat imaginea poetică a lui Đerzelez după imaginea conducătorului sârb (creștin) Marko Kraljević (prințul Marko). Potrivit legendei, Đerzelez are, de asemenea, un cal legendar (numit uneori Šarac, ca și calul lui Marko) și este un bun prieten al zânelor care îl ajută atunci când se află în pericol. Legenda spune că a fost ucis în timp ce se ruga, pentru că nu a vrut să-și întrerupă rugăciunea (salat), deși a știut că va fi ucis.
Scriitorul sârb bosniac Ivo Andrić, câștigătorul Premiului Nobel pentru literatură în 1961, a scris o povestire intitulată Put Alije Đerzeleza [Drumul lui Ali Gerzelez], care a fost publicată în 1920, după ce două fragmente (Djerzelez la han și Djerzelez pe drum) au fost publicate separat în 1918 și 1919. Există, de asemenea, referiri la Đerzelez Alija în romanul E un pod pe Drina… (1945): astfel, niște scobituri adânci aflate înaintea podului de pe Drina din Višegrad sunt atribuite de copiii sârbi calului Šarac al prințului Marko, fiind făcute atunci când prințul a evadat din temnița aflată în cetățuia veche a orașului, a coborât călare dealul și a ajuns rapid pe malul Drinei, și de copiii musulmani iepei înaripate a viteazului Đerzelez Alija, care putea sări peste Drina ca și cum ar sări peste un pârâiaș.Ivo Andrić, E un pod pe Drina…, Editura Polirom, Iași, 2018, pp. 10-11.
Una dintre cele mai vechi case din Sarajevo, „Casa lui Alija Đerzelez”, îi poartă numele. Există străzi numite după el în mai multe orașe din Bosnia și Herțegovina (Bihać, Gračanica, Zenica etc.).
Folclorul albanez În folclorul albanez, Gjergj Elez Alia a fost un mare războinic. Cântecul popular Gjergj Elez Alia a fost colectat de Bernardin Palaj și Donat Kurti în regiunea Nikaj (districtul Tropojë) și publicat la Tirana în 1937. Piesa muzicală este cântată acompaniată, de obicei, de lahuta (guslă) sau ocazional de çifteli, de un rapsodi (interpret). Acest cântec face parte din ciclul mai larg al Cântecelor albaneze ale războinicilor de la frontieră (în ) care s-au cristalizat în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea și au fost înregistrate într-o formă scrisă în primele decenii ale secolului al XX-lea de către preoții franciscani Shtjefën Gjeçovi și Bernardin Palaj. Deși au fost transmise din mediul slavilor sudici din Bosnia, ele nu sunt traduse pur și simplu din limba sârbo-croată, ci au evoluat în mod independent în zonele montane din nordul Albaniei.
Note
Bibliografie
Lectură suplimentară
Categorie:Cultura Bosniei și Herțegovinei