__FARACUPRINS__ 1992 (MCMXCII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Evenimente 20 aprilie: Concert în memoria lui Freddie Mercury. Democratul Bill Clinton este ales cel de-al 42-lea președinte al Statelor Unite ale Americii. Războiul Bosniac.

Ianuarie 1 ianuarie: Portugalia preia Președinția Consiliului Comunităților Europene. 1 ianuarie: Boutros Boutros-Ghali din Egipt îl înlocuiește pe Javier Pérez de Cuéllar din Peru, ca secretar general al Națiunilor Unite. 2 ianuarie: Deschiderea pentru public a arhivelor STASI (poliția secretă est-germană). 7 ianuarie: România: A început recensământul populației și al locuințelor. Acțiunea s-a încheiat la 14 ianuarie 1992. 15 ianuarie: Două din cele șase republici componente, Slovenia și Croația, ale Iugoslaviei își câștigă independența și recunoașterea internațională în câteva state occidentale. 27 ianuarie: România a semnat Tratatul de prietenie, colaborare și bună vecinatate cu Bulgaria.

Februarie 7 februarie: În baza Tratatului de la Maastricht s-a constituit Uniunea Europeană. 9 februarie: Primul tur de scrutin al alegerilor locale din România. Prezența la urne este de 65%. 23 februarie: Al doilea tur de scrutin al alegerilor locale din România în localitățile în care rezultatul din 9 februarie nu a fost concludent. Prezența la urne este de 50%. 27 februarie: La București are loc instalarea primarului general al Capitalei, Crin Halaicu (PNL).

Martie 2 martie-21 iulie: Războiul civil din Transnistria (Republica Moldova), faza militară. S-a încheiat pe 21 iulie 1992, având ca rezultat următoarele: Transnistria devine de facto republică independentă, nerecunoscută la nivel internațional. 12 martie: Mauritius devine republică în cadrul Commonwealth-ului. 14 martie: Osemintele lui Nicolae Titulescu, au fost aduse din Franța în România, și au fost reînhumate la Brașov. 25 martie: Cosmonautul rus, Serghei Krikalev, se întoarce pe Pământ după 10 luni la bordul stației orbitale „MIR”. 27-29 martie: FSN se scindează în FSN (Petre Roman) și FDSN (Ion Iliescu).

Aprilie 6 aprilie: A început asediul orașului Sarajevo de către armata sârbă condusă de Slobodan Miloșevici. În aceeași zi, Comunitatea europeană recunoștea independența Bosniei–Herțegovina. 9 aprilie: Banca Națională a României estimează la 2 miliarde de dolari Tezaurul BNR aflat la Moscova. 20 aprilie: Un mare concert în memoria lui Freddie Mercury are loc pe stadionul Wembley din Londra, Regatul Unit. 21 aprilie: Se semnează, la București, Tratatul româno-german privind cooperarea prietenească și parteneriatul în Europa. 25 aprilie: Fostul suveran al României, Regele Mihai, vizitează pentru prima oară țara după Revoluția din 1989, cu ocazia sărbătorilor de Paște. 28 aprilie: Se încheie procesul fostului șef al DSS, Iulian Vlad, care este condamnat la 12 ani închisoare și degradare militară. 29 aprilie: Tribunalul București aprobă înființarea Partidului Național Liberal-Convenția Democratică (PNLCD). Noua formațiune politică a apărut ca urmare a nemulțumirilor după ce PNL a decis să părăsească Convenția Democrată. 30 aprilie: Tribunalul București aprobă înființarea aripii disidente din FSN sub denumirea de Frontul Democrat al Salvării Naționale (FDSN).

Mai 4 mai: Au loc lucrările celei de a 44-a sesiuni a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, la care România participă ca invitat special. Bulgaria primește statutul de membru al Consiliului Europei și se fac pregătiri pentru a i primite cu statut de stat membru pentru Estonia, Letonia și Lituania. 23 mai: Cel mai proeminent magistrat italian anti-mafie, Giovanni Falcone, soția și trei bodyguarzi au fost uciși de clanul Corleonesi cu o bombă de o jumătate de tonă lângă Capaci, Sicilia. Prietenul și colegul său, Paolo Borsellino, va fi asasinat după mai puțin de două luni, anul 1992 devenind astfel un punct de cotitură în istoria procurorilor mafiei italiene. 28 mai: A fost semnat, la București, Tratatul româno–american pentru încurajarea și protejarea reciprocă a investițiilor.

Iunie 11-14 iunie: Se desfășoară primul Târg Internațional de Carte „Bookarest", (devenit BookFest din 2006), organizat la București. 15 iunie: Au fost stabilite relații diplomatice între România și Republica Kârgâzstan. 19 iunie: România și Republica Azerbaidjan au stabilit relații diplomatice la rang de ambasadă. 19-22 iunie: Bătălia de la Tighina. Conflict între forțe ale poliției și unităților noi-formate ale armatei Republicii Moldova, pe de-o parte și garda Republicii Moldovenești Nistrene, Armata a 14-a de gardă sovietică/rusă și voluntari ruși (cazaci) și ucraineni pe de altă parte, încheiat cu victoria Armatei a 14-a. 20 iunie: Voievodul Ștefan cel Mare al Moldovei a fost canonizat sub numele „Dreptcredinciosul Ștefan cel Mare și Sfânt”, sărbătorit la 2 iulie. 22 iunie: A apărut, la București, sub conducerea redacțională a lui Ion Cristoiu, primul număr al cotidianului Evenimentul Zilei. 26 iunie: Echipa națională de fotbal a Danemarcei învinge echipa națională de fotbal a Germaniei cu scorul de 2-0 și câștigă Euro '92 din Suedia. 27 iunie: Prima Conferință Națională a FDSN a decis susținerea lui Ion Iliescu pentru un nou mandat de președinte al României și l-a ales pe Oliviu Gherman președinte al partidului.

Iulie 1 iulie: Marea Britanie preia Președinția Consiliului Comunităților Europene. 2 iulie: La Putna are loc canonizarea voievodului Ștefan cel Mare. 15 iulie: Au fost stabilite relații diplomatice între România și Kazahstan. 18 iulie: Radu Câmpeanu anunță că PNL propune și susține candidatura la președinția României a cetățeanului Mihai de Hohenzollern, singurul care ar avea șansa de a-1 concura cu succes pe Ion Iliescu. Propunerea n-a fost însă transmisă fostului rege. 25 iulie: Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Barcelona. România a obținut 18 medalii (4 de aur, 6 de argint și 8 de bronz).

August 15 august: Ion Iliescu petrece Ziua Marinei la Constanța. La ieșirea din prefectură este huiduit de un grup de cetățeni. Ilescu se repede la unul din ei rostind celebra frază în epocă: „Ce-ai cu mine, de ce huidui, măi animalule?”. 16 august: Nigel Mansell își câștigă singurul titlu mondial în Formula 1.

Septembrie 14 septembrie: La Iași este înființat Consiliul pentru Refacerea PNL, după ce președintele partidului, Radu Câmpeanu, apropiase PNL de foștii comuniști. 27 septembrie: Alegeri parlamentare și prezidențiale în România, primul scrutin. Ion Iliescu conduce cu un scor de 47,34%, față de contracandidatul său Emil Constantinescu 31,24%.

Octombrie 1 octombrie: Regele muzicii pop, Michael Jackson, a concertat în România, pe stadionul „Lia Manoliu”, în fața a 70.000 de fani. 11 octombrie: Ion Iliescu (FDSN) câștigă alegerile prezidențiale, în al 2-lea scrutin, cu 61,43% și obține un mandat de patru ani surclasându-l pe Emil Constantinescu 38,57%.

Noiembrie

3 noiembrie: La alegerile prezidențiale din Statele Unite, democratul Bill Clinton este ales cel de-al 42-lea președinte al Statelor Unite ale Americii. 11 noiembrie: Biserica Anglicană a votat pentru a hirotonisi ca preoți și femei. 15 noiembrie: În România s-a schimbat numerotația telefonică; în București s-a trecut la numere de telefon din 7 cifre (de la 6), iar în alte orașe s-a trecut de la 5 la 6 cifre. 19 noiembrie: Camerele reunite ale Parlamentului dau votul de încredere noului guvern cu 260 voturi „pentru” și 203 „împotrivă”, iar a doua zi premierul Nicolae Văcăroiu și miniștrii cabinetului său au depus jurământul în fața președintelui Ion Iliescu. 24 noiembrie: Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii descrie acest an drept Annus Horribilis, referindu-se la scandalurile care au prejudiciat imaginea Casei Regale și la incendiul de la Castelul Windsor.

Decembrie 5 decembrie: Războiul din Somalia. Participanți: UNITAF (forță multinațională condusă de SUA) și USC (Congresul Somaliei Unite, o organizație rebelă din Somalia). Se încheiat pe 4 mai 1993 cu succesul operațional al forței multinaționale. 9 decembrie: Este anunțată despărțirea dintre Prințul Charles și Prințesa Diana. 12 decembrie: A luat ființă formația de muzică folk–pop Pasărea Colibri avându–i ca membri pe Mircea Baniciu, Mircea Vintilă, Florian Pittiș și Vladi Cnejevici. 27 decembrie: Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a finalizat un Raport asupra evoluțiilor economice din țările est europene, în 1992. România și Bulgaria înregistrează cele mai lente ritmuri în reforma economică în timp ce Cehoslovacia, Ungaria și Polonia unde privatizarea s-a produs în ritm accelerat își stabilizează economia, s-a redus rata inflației și chiar înregistrează indiciile relansării economice. Produsul intern brut înregistrează o rată pozitivă, de creștere doar în Polonia (+2%), iar în celelalte țări valorile acestui indicator rămân negative (Ungaria -5%; Bulgaria și Cehoslovacia -8%; România -15%). Indicele de privatizare este de 70% pentru Cehoslovacia, 45% pentru Polonia, 33% pentru Ungaria, 28% pentru România și 20% pentru Bulgaria. România este singura în care prețurile au marcat o creștere accelerată în 1992 față de 1991 de la 160% la 200%. Investițiile de capital străin favorizează net Ungaria (4,8 miliarde dolari), Cehoslovacia și Polonia, în timp ce nivelul acestora este scăzut în România (0,6 miliarde dolari) și Bulgaria (0,12 miliarde dolari). În schimb Polonia este pe primul loc la datorii externe (46 miliarde dolari), iar România are o datorie de numai 2,2 miliarde dolari.

Nedatate 1992-1998: Conflictul bosniac. Război izbucnit din motive etnice în Bosnia și Herțegovina. Tulburările au început odată cu divizarea Iugoslaviei, în 1990. După referendumul din 1992, Comunitatea Europeană a recunoscut independența Bosniei. Sârbii bosniaci au răspuns violent, ocupând 70% din teritoriul bosniac, asediind orașul Sarajevo și terorizând populația bosniacă și croată în ceea ce avea să devină cunoscut ca „epurare etnică”. În 1995, Bosnia și Herțegovina a devenit un stat unic.

Arte, științe, literatură și filozofie Lui Constantin Noica i se publică postum Simple introduceri la bunătatea timpului nostru. Premiul Oscar pentru cel mai bun film este acordat peliculei Unforgiven (Necruțătorul). Galileo Galilei este absolvit de erezia care i-a adus condamnarea, de către o comisie a Vaticanului.

Nașteri

Ianuarie 1 ianuarie: Jack Andrew Garry Wilshere, fotbalist englez 2 ianuarie: Vadim Anohin, scrimer rus 2 ianuarie: Marko Simonovski, fotbalist macedonean (atacant) 3 ianuarie: Carlotta Maggiorana, actriță italiană 4 ianuarie: Serghei Țîganov, fotbalist rus (atacant) 4 ianuarie: Olga Cebotari, vice-prim-ministru pentru reintegrare al Republicii Moldova 6 ianuarie: Cristian Efros, fotbalist și antrenor din R. Moldova 7 ianuarie: Ionuț Năstăsie, fotbalist român 8 ianuarie: Koke (Jorge Resurrección Merodio), fotbalist spaniol 8 ianuarie: Koke, fotbalist spaniol 10 ianuarie: Emmanuel Yaw Frimpong, fotbalist ghanez 10 ianuarie: Šime Vrsaljko, fotbalist croat 11 ianuarie: Daniel Carvajal Ramos, fotbalist spaniol 11 ianuarie: Filip Bradarić, fotbalist croat 15 ianuarie: Kastriot Luan Dermaku, fotbalist albanez 16 ianuarie: Alin Ionuț Cârstocea, fotbalist român 16 ianuarie: Maja Keuc, cântăreață slovenă 19 ianuarie: Niklas Robert Bärkroth, fotbalist suedez (atacant) 19 ianuarie: Logan Lerman, actor american 19 ianuarie: Mac Miller (Malcolm James McCormick), cântăreț american (d. 2018) 19 ianuarie: Bogdan Planić, fotbalist sârb 23 ianuarie: Xu Anqi, scrimeră chineză 23 ianuarie: Adrian Graur, cântăreț, compozitor și textier din Republica Moldova 24 ianuarie: Marko Dmitrović, fotbalist sârb (portar) 24 ianuarie: Kevin Krawietz, jucător de tenis german 26 ianuarie: Sasha Banks, wrestleriță americană 26 ianuarie: Vahyt Orazsakhedov (n. Wahyt Sähetmyradowiç Orazsähedow), fotbalist turkmen (atacant)