Demetra (greacă: Δημήτηρ) era în mitologia greacă zeița agriculturii,Demeter pe Dexonline fiind adesea reprezentată cu grâne sau o torță, printre altele.Atributele Demetrei, cu referințe pe theoi.com Semnificația numelui acesteia pare să se tragă dintr-un cuvânt pentru „mamă”, dar orice altă semnificație este disputată. Burkert, W. (1985) Capitolul III „The Gods” Secțiunea 2.2 „Demeter” Se presupune că aceasta a fost venerată încă din 1200-1400 î.Hr.Chadwick, J. (1976)„Wa-na-ssoi, wa-na-ka-te, (to the two queens and the king). Wanax is best suited to Poseidon, the special divinity of Pylos. The identity of the two divinities addressed as wanassoi, is uncertain”, George Mylonas (1966) Mycenae and the Mycenean age p. 159 :Princeton University Press În alte reprezentări este venerată ca Demetra Thesmosforia „cea care dă legi”Epitete ale Demetrei, cu referințe pe Theoi.com și în conjuncție cu fiica ei, Persefona, are un rol matern.
Demetra este o zeitate importanta, a avut un cult semnificativ în Grecia antică; efectiv, legendele Demetrei și lăcașele sale de cult erau răspândite prin toată civilizația elenistică (vezi secțiunea Răspândire geografică) evoluând într-un personaj complex în percepția elenistică, după cum reiese din lista epitetelor asociate acesteia. Totuși, rolul ei în mitologie este secundar. Este fiica lui Cronos și a Rheei; face parte din cea de a doua generație divină, cea a zeilor olimpieni. Cel mai cunoscut mit al acesteia este răpirea fiicei ei și a lui Zeus, Persefona, de către Hades, fratele Demetrei, zeul lumii morților.Reprezentări artistice ale Demetrei , în Classic Mythology, de Oxford University Press Acest mit oferă o explicație mitologică pentru anotimpuri și stă la baza sărbătorii principale a Demetrei, numită Misterele din Eleusis.Grimal, P. (1963), p. 119-121
În artă și ficțiune, Demetra a apărut adesea relativ la episodul răpirii Persefonei pe vase de ceramică și în pictură. În ultimul secol, a apărut în benzi desenate MarvelThe Gospel According to Superheroes: Religion and Pop Culture, p.67 și DC Comics,Profil Demetra, DC cărți și filme, precum seriile Percy Jackson și Olimpienii și Eroii Olimpului de Rick Riordan.Profil personaj Demetra, cărți și benzi desenate pe Goodreads Printre alte lucruri asociate cu zeița se află asteroidul 1108 Demeter, organizația de certificare a agriculturii biodinamice Demeter și legea vizualizării cuplajelor în informatică.
În mitologia romană Demetra este asociată cu Ceres.
Etimologie
Demetra, apărând ca Demeter, sau "Damater" în dialecte dorice și eolice, are o etimologie incertă. E posibil ca numele zeiței să se tragă din meter (μήτηρ) derivat din cuvântul Proto-Indo-European *méh₂tēr („mamă”),Online Etymology Dictionary „mother” iar prima parte a numelui ei, Da (Δᾶ), care a devenit Ge (Γῆ) în Atica să fie forma dorică a lui De (Δῆ) „pământ”, numele vechi al zeității htonice a pământului, ceea ce ar face-o pe Demeter „Mama-Pământ”. Online Etymology Dictionary „Demetra” Walter Burkert, recunoscut pe plan mondial pentru contribuțiile sale la studiul mitologiei grecești, susține sensul de „mamă”, dar contestă restul pe baze lingvistice și materiale, Demetra reprezentând ceva mai complex decât Pământul în sine. John Chadwick, faimos pentru descifrarea linearului B, contrazice de asemenea această etimologie, acesta argumentând că oricărui grec de rând i s-ar fi părut mult mai natural să denatureze numele în *Gāmātēr, argumentând că un cuvânt neînțeles este prompt deformat. Chadwick, J. (1976) p. 87
Da (Δᾶ) ar putea, pe de altă parte să fie legat de Deo, un epitet al zeiței, Imnul orfic 40 către Demetra (tradus de Thomas Taylor: "O universal mother Deo famed, august, the source of wealth and various names". probabil derivat din cuvântul cretan dea (δηά), și cuvântul Ionic zeia (ζειά), ambele făcând referire la grâne, ceea ce ar face numele Demetrei să însemne „mama dătătoare de grâne”. Compare sanskr. yava, lit. yavai , Δά is probably derived from δέFα :Martin Nilsson, Geschichte der Griechischen Religion, vol. I (Verlag C.H.Beck) pp 461-462. Harisson ,Prolegomena, p.272. O interpretare asemănătoare apare în dialogul socratic Cratil de Platon, în care Socrate afirmă că numele acesteia s-ar trage din „darul hranei pe care o[sic!] dă ca o mamă”
Martin Litchfield West a propus că Demetra, numită inițial Damater, ar putea fi Damatura, o zeitate iliră împrumută. Numele ei cuprinde forma dā- („pământ”, din limba indo-europeană * dʰǵʰ (e) m -) , cu -matura („mamă”) atașată , asemănătoare numelui zeului iliric Dei-paturos (dei-, „cer”, atașat de -paturos, „tată”). Forma Dō- poate reflecta pur și simplu o pronunție dialectală diferită a numelui non-grecesc. Elementul De- poate fi, de asemenea, conectat cu Deo, un epitet al lui Demetra ce ar putea deriva din cuvântul cretan dea (δηά), zeia ionică (ζειά) - identificat cu emmer, care semnifică secară sau grâul cojit . Astfel, zeiței i se atestă statutul de Mama dătătoarea de hrană. Această părere este împărtășită și de savantul britanic Jane Ellen Harrison, care sugerează că numele lui Demtra înseamnă mai degrabă Mama Grâului decât Mama Pământului. .R. S. P. Beekes. Etymological Dictionary of Greek, Brill, 2009, p. 324.Adams, John Paul, Mycenean divinities – List of handouts for California State University Classics 315. Retrieved 7 March 2011.Compare sanskr. yava, lit. yavai, Δά is probably derived from δέFα :Martin Nilsson, Geschichte der Griechischen Religion, vol. I (Verlag C.H.Beck) pp 461–462. Wanax (wa-na-ka) a fost tovarășul ei de sex masculin (în greacă: Πάρεδρος, Paredros) în cultul micenian. Cultul arcadian o leagă de zeul Poseidon, care probabil l-a înlocuit pe bărbatul însoțitor al Marii Zeițe; prin urmare, Demetra poate fi legat de o mare zeiță minoică , Cybele. Nilsson, 1967:444
O etimologie proto-indo-europeană alternativă vine prin Potnia și Despoina, unde Des- reprezintă un derivat al cuvântului indo-european dem (casă, cupolă), iar Demetra este consideratǎ „mama casei” (din indo-europeana dems-méh₂tēr).Frisk, Griechisches Etymological Woerterbuch. Entry 1271 Robert S. P. Beekes respinge această interpretare greacă, dar nu și cea indo-europeană.
Caracteristici Urme ale Demetrei și ale Persefonei au fost găsite încă din 1400-1200 î.Hr. Rădăcinile culturale ale Demetrei sunt nesigure. Pe baza epitetelor și similarităților cultelor, este asociată cu o zeitate veche maternă, precum Cybele, în mitologia romană s-a asimilat cu Ceres, iar în mitologia egipteană este câteodată asociată cu Isis (în mit, Io, găsindu-și fiul în Egipt, i-a lăsat acolo o statuie Demetrei, numită de localnici Isis).Pseudo-Apollodorus, Bibliotheca 2. 9
Demetra este o zeitate a agriculturii, a fertilității și o zeitate maternă, aparținând celei de-a doua generații divine, cea a olimpienilor. Era asociată și cu legile și cu viața de apoi. Demetra este reprezentată ca o forță a naturii și, asemenea majorității divinităților grecești, are o natură duală: poate aduce și bunăstare, și năpastă. Aceasta este asociată cu fructe și legume, nu numai cu cereale. Singurele excepții erau măslinele (ale Atenei), strugurii (Dionis), rodiile (datorită Persefonei) și fasolea, care din motive necunoscute era considerată impură. Aceasta era și zeița băuturii de orz, ciceon, care era folosită în misterele eleusiene. Cu epitetul Temosforos era venerată ca zeița care instruise lumea în ceea ce privește legile și prin Mistere garanta inițiaților o viață de apoi fericită.
În religie și în mit, Demetra apare preponderent în conjuncție cu fiica sa, Persefona, cele două formând și mitul lor stă la baza riturilor inițierii din Misterele din Eleusis.
miniatura|Stânga: Demetra Amfiktionis Dreapta: ApoloMonede emise de Delfi (c. 338 î.Hr.) pentru reconstrucția templului local al lui Apolo care fusese afectat de un cutremurClassical Numismatic Group Epitete Epitetele în mitologia greacă sunt determinante folosite pentru a evita pronunțarea numelui, precum în cazul lui Hades, pentru a poziționa geografic zeul relativ la lăcașul de cult, pentru a preciza aspectul zeului căruia i se adresează invocația, etc. De exemplu, un călător va dori să ceară ajutorul lui Poseidon Soter („salvatorul”) când este prins de o furtună pe mare, dar s-ar ruga fără rost la Poseidon Hippios („al cailor”) dacă nu are probleme cu calul său. În ceea ce privește epitetele cu rol geografic, pe moneda din imaginea de alături emisă pentru finanțarea reconstrucției oracolului din Delfi se observă inscripția Demetrei Amfiktuonis, venerată în Ftiotida în aproprierea acelui templu.Epitete ale Demetrei, cu greacă și referințe pe theoi.com
Epitetele apar des în epoca elenistică, dar sunt considerate aproape imposibil de definit și categorisit stricto sensu. Acestea diferă de asemenea în funcție de sursă, fiind rar întâlnite în narațiune, spre deosebire de poezii și cult, ultimele două grupuri de asemenea diferite între ele. Conform teoriei lui Hermann Usener, e posibil ca fiecare epitet să fi fost un zeu vechi cu o funcție simplă, asimilat ulterior în cultul divinităților vremii, numele lor devenind epitete, ceea ce ar putea explica de ce în scrieri de-a cursul istoriei unele astfel de epitete devin entități divine independente și, respectiv, numele unor entități divine ajung să fie folosite și ca epitete (Illythia, epitet al lui Artemis). Epitetele de cult mai apar și în perechi, de exemplu Athena Potnia „stăpâna Atenei”.
După cum se vede în lista de epitete de mai jos, aceste descrieri ale zeiței percepții care creează o reprezentare multifațetată a acesteia din perspectiva celor care o venerau:
Atribute Casa Demetrei era pe muntele Olimp. De obicei purta o torță, o sabie sau o seceră și călătorea într-o șaretă trasă de doi șerpi zburători. Alte animale și plante sacre erau gecko, porcii, turturicile, barbunii, grâul, orzul, menta (pusă în ciceon, băutură servită în timpul Misterelor) și macul.
Demeter apare adesea alături de alte divinități, mai ales în cadrul Misterelor: Persefona semizei eleusini Hecate, zeița magiei, a treia divinitate ca importanță în Mistere, deoarece o ajută pe zeiță să o caute pe Persefona Iacus, daimonul care conducea procesiunea Ploutos, fiul zeiței, zeu al bunăstării, apare ținând Cornucopia
Mitologie Demetra e fiica lui Cronos și a Rheei, al doilea copil și a doua fată.Hesiod, Teogonia, v. 450-460 Când crescu, aceasta participă la războiul cu giganții, luptând fie cu o sabie, fie cu o torță într-o mână și o lance în cealaltă, de unde epitetul „Chrysaoros”.
Răpirea Persefonei
Cu Zeus, Demetra a avut o fiică, pe Persefona. Aceasta crescu printre nimfe alături de celelalte fiice ale lui Zeus, Artemis și Atena. Hades, văzând-o, se îndrăgosti de ea. Vorbi cu Zeus și căzură de acord că Demetra nu-i va permite să se căsătorească cu fiica ei, așa că Hades decise s-o răpească. În timp ce culegea pe un câmp flori, pământul se deschise sub ea și înghiți pe Persefona. Se consideră în general că ar fi avut loc pe o pășune din Enna, Sicilia. În Imnurile Homerice, locația este Mysa, oraș mitic.Homer, Imn către Demetra Alte alternative sunt Eleusis, o grotă la baza muntelui Kyllini în Arcadia considerată o intrare în Infern sau în Creta lângă Cnossos. miniatura|Întoarcerea Persefonei (1891) de Frederic Leighton