Criza politică din România din 2021

Criza politică din România din 2021 a început pe 1 septembrie 2021 între USR PLUS și Partidul Național Liberal (PNL), membrii ai guvernului de coaliție al Cabinetului Cîțu împreună cu Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR/RMDSZ) la acea vreme condusă de liberalul Florin Cîțu, când o ședință de guvern a fost convocată de prim-ministru pentru aprobarea „programului de investiții Anghel Saligny”, care ar ajuta la dezvoltarea locală a satelor românești, urmată de demiterea Ministrului Justiției Stelian Ion (numit de USR PLUS) de către prim-ministrul Cîțu și numirea Ministrului de Interne Lucian Bode (PNL) ca interimar.

USR PLUS a criticat dur programul „Anghel Saligny” (referindu-se la el ca „un nou abuz marca OUG 13”) și concedierea ministrului justiției Stelian Ion, cu USR PLUS depunând o moțiune de cenzură împotriva Cabinetului Cîțu împreună cu partidul de opoziție Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) denumită „Demiterea guvernului Cîțu, singura șansă a României de a trăi!” Iar miniștrii din partea USR PLUS și-au depus demisiile pe 7 septembrie, urmată de demiterile de către prim-ministrul Florin Cîțu a secretarilor și prefecților numiți de USR PLUS în posturile respective pe 8 septembrie. Candidatura prim-ministrului Florin Cîțu împotriva președintelui în exercițiu Ludovic Orban pentru președinția Partidului Național Liberal (PNL) care va fi ales într-un congres din 25 septembrie a provocat prelungirea crizei politice, Cîțu depunând o plângere la Curtea Constituțională cu privire la moțiunea de cenzură, care va fi dezbătută abia după alegerea președintelui PNL.

Dan Barna, copreședintele USR PLUS, a insistat pe ideea că un guvern de coaliție ar putea continua doar în condițiile în care Cîțu nu mai este prim-ministru. Partidul Național Liberal (PNL) a continuat să-l sprijine puternic pe Florin Cîțu ca „singurul candidat” pentru poziția de șef al guvernului. Partidul Social Democrat (PSD) a fost dispus să voteze orice moțiune de cenzură împotriva guvernului, fiind partidul principal de opoziție de atunci. Președintele Klaus Iohannis a criticat, de asemenea, acțiunile întreprinse de USR PLUS și a numit presupusa sa alianță cu AUR un „afront” față de români.

Negocierile dintre PSD, PNL și UDMR/RMDSZ pentru o nouă majoritate au avut loc în cea mai mare parte a lunii noiembrie 2021, după care Ciucă a fost desemnat din nou de Iohannis prim-ministru pe 22 noiembrie. Criza s-a încheiat în cele din urmă pe 25 noiembrie, odată cu depunerea jurământului Cabinetului Ciucă.

Context

Ca urmare a alegerilor parlamentare care s-au ținut în decembrie 2020 și a demisiei lui Ludovic Orban din funcția de prim-ministru din cauza performanței slabe a PNL, Florin Cîțu a fost propunerea PNL de-al succeda pe șeful guvernului interimar Nicolae Ciucă. O coaliție formată din (PNL-USR PLUS-UDMR) a fost formată pentru a guverna România până la criza politică.

În ceea ce privește compoziția cabinetului Cîțu, alianța politică USR PLUS are 7 ministere din cele 21, incluzând Ministerele Transporturilor, Fondurilor Europene, Economiei, Justiției, Sănătății și Cercetării, în timp ce Dan Barna (USR) a fost unul din cei doi Vicepremieri, celălalt fiind Hunor Kelemen. Împreună, PNL și UDMR au avut 13 ministere, în timp ce independentul Bogdan Aurescu a preluat funcția rămasă (acea de Afaceri Externe).

Primul și al doilea PNDL au fost începute de guvernele liderului Liviu Dragnea (PSD), însă nu au fost implementate pe deplin până în August 2021. Cu toate acestea, guvernul se gândise să pună în aplicare „Programul Național de Investiții Anghel Saligny” începând cu aceeași lună, cunoscut și sub denumirea de „PNDL 3” datorită similitudinii sale cu primul și al doilea PNDL. USR PLUS a anunțat ca răspuns că nu va susține un program asemănător PNDL pentru dezvoltarea satelor românești, pe motiv că „ar da posibilitatea de a aloca fonduri baronilor locali”.

Cronologie

Începutul crizei O ședință de guvern a fost programată pe 1 septembrie, pentru aprobarea noului program de investiții pentru dezvoltarea locală a comunelor din România, aducându-le la standardele secolului 21, cunoscut sub numele de programul „Anghel Saligny”. A fost numit după inginerul renumit pentru proiectarea podului feroviar Fetești-Cernavodă, cunoscut acum sub numele de Podul Anghel Saligny. A fost de asemenea cunoscut uneori sub numele de „PNDL 3”. USR PLUS, un membru al coaliției formate în jurul Cabinetului Cîțu a boicotat ședinta, făcând ca această să se amâne. Mai târziu în aceeași zi, prim-ministrul Florin Cîțu a decis să-l demită pe Ministrul Justiției Stelian Ion (USR) pentru refuzarea aprobării programului „Anghel Saligny” iar Ministrul de Interne Lucian Bode (PNL) a fost numit ca interimar. Acest lucru a marcat cu succes începutul unei crize politice, interferând cu al patrulea val al pandemiei COVID-19 din România cauzată de varianta Delta. O reuniune a coaliției a avut loc câteva zile mai târziu, dar nu s-a ajuns la un consens. Bode a declarat că în mandatul său de ministru interimar al Justiției, programul de investiții „Anghel Saligny” va fi aprobat, subliniind că ministerul său se pronunță asupra legalității proiectului, mai degrabă decât asupra oportunității.

În același timp, principalul partid de opoziție din Parlamentul României Partidul Social Democrat, planifica deja o moțiune de cenzură împotriva guvernului condus de Florin Cîțu, dar nu intenționa să o depună până nu a atras cel puțin 234 de parlamentari care doreau să scoată cabinetul din funcție (conform articolului 113 din Constituție), după ce prima sa moțiune de cenzură, „România EȘUATĂ. Recordul fantastic al Guvernului Cîțu” din iunie 2021, a fost respins cu doar 201 voturi „pentru” adoptare. Prim-vicepreședintele PSD Sorin Grindeanu, a afirmat că oricine dorește desființarea Cabinetului Cîțu „va semna moțiunea PSD”, căreia i s-ar fi dat numele „STOP sărăciei, scumpirilor și penalilor! Jos Guvernul Cîțu!”, referindu-se, de asemenea, la închisoarea premierului Florin Cîțu din cauza condusului sub influența alcoolului în Statele Unite în 2001.

Pe 2 septembrie 2021, Rareș Bogdan a anunțat că Biroul Național Permanent al Partidului Național Liberal, a votat în unanimitate să continue sprijinul pentru Florin Cîțu în fruntea guvernului.

Moțiunea de cenzură USR PLUS-AUR Pe 3 septembrie 2021, USR PLUS a anunțat că depune moțiune de cenzură împotriva guvernului alături de partidul de opoziție Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), intitulată „Demiterea guvernului Cîțu, singura șansă de României de a trăi!”. pe care parlamentarii PSD ar putea să o voteze. Premierul Cîțu a cerut demisia onorifică a tuturor miniștrilor USR PLUS, precizând că va intra în contact cu liderii Uniunii Europene și Statele Unite, în legătură cu alianța „toxică” a partidului lor de origine cu AUR care lucrează împotriva voinței românilor. Cu toate acestea, programul Anghel Saligny a fost adoptat cu absența miniștrilor USR PLUS.

Pe 4 septembrie, Președintele Klaus Iohannis a numit alianța anti-guvernamentală USR PLUS-AUR ca fiindu un „afront” adus românilor care la Alegerile parlamentare din 2020 au decis în ce direcție ar trebuii să meargă România, și a cerut celor din USR PLUS „să cumpănească foarte bine implicațiile asociației cu obiectivele promovate de AUR și să revină la masa dialogului cu restul coaliției de guvernare pentru a găsi o soluție pentru deblocarea situației guvernamentale”. La altă conferință de presă în timpul vizitei din Elveția, nu a considerat îngrijorătore „chestiunea guvernamentală”. Dacian Cioloș a declarat că partidul său nu are și nu o să aibă un obiectiv politic cu AUR.

Ruperea coaliției de guvernare Copreședinții USR PLUS, Dan Barna și Dacian Cioloș au anuțat pe 6 septembrie 2021 ca toți miniștrii USR PLUS se vor retrage din cabinet pe 7 septembrie. În replică, prim-ministrul Florin Cîțu a remaniat toți secretarii de stat, prefecții și subprefecții puși de USR PLUS, Prin urmare, Guvernul Cîțu a devenit efectiv un guvern minoritar format din PNL și UDMR.

USR PLUS l-a comparat pe Florin Cîțu cu Liviu Dragnea, fostul președinte al Partidului Social Democrat (PSD), acuzându-l pe Cîțu că a dat afară secretarii de stat „fără alt motiv decât să-și numească proprii oameni care îi servesc interesele și că a cumpărat voturi în partidul său cu banii românilor prin programul „Anghel Saligny”.

Într-o conferință de presă pe 7 septembrie, prim-vicepreședintele PSD Sorin Grindeanu a declarat că moțiunea de cenzură prezentată de USR-PLUS și AUR „este o insultă și nu spune altceva decât că premierul nu a respectat protocolul”, numind demisiile miniștrilor partidului „o dovadă de ipocrizie”.

Încercări de apărare ale primului ministru La 8 septembrie 2021, premierul Cîțu a reclamat Curtea Constituțională încălcarea de către Parlament a dispozițiilor constituționale cu privire la modul în care a fost inițiată și depusă și modul în care a fost comunicată Guvernului, în ciuda acuzării anterioare Președintele Camerei Deputaților Ludovic Orban de „accelerarea procesului de dizolvare a guvernului”.

Partidul Social Democrat (PSD) a votat în Birourile Permanente Reunite „pentru” amânarea zilei în care se votează în Parlament moțiunea de neîncredere depusă de USR PLUS și AUR, împreună cu restul partidelor membre ale guvernului de coaliție și ale minorităților, până când Curtea Constituțională se pronunță. Ludovic Orban nu a votat, acuzând încălcarea statului de drept și numind rezultatele finale ale votului „neconstituționale”. Ziua de 15 septembrie 2021 a fost atribuită de Curtea Constituțională ca termen limită până când Parlamentul și Guvernul trebuie să își transmită punctele de vedere.

Marcel Ciolacu a justificat mișcarea PSD în legătură cu faptul că partidul său respectă Constituția și legile țării și că este normal să aștepți până când instanța se pronunță asupra plângerii prim-ministrului Cîțu cu privire la această chestiune.

Se zvonise că Partidul Național Liberal (PNL) se dorea ca moțiunea de cenzură să nu fie votată în Parlament decât după congres, ca Prim-ministrul Cîțu care a fost candidat la președinția partidului alături de Ludovic Orban, să-și păstreze poziția pentru ca șansele sale de a-l învinge pe cel din urmă să rămână ridicate. Premierul Cîțu a declarat că va cere concedierea lui Ludovic Orban și Anca Dragu în calitate de Președinte al Camerei Deputaților și Senatului respectiv dacă guvernului său i se va face dreptate.

Scandalurile din Parlament Pentru sesiunea reunirii plenurilor din Parlamentul României pe 9 septembrie 2021 la ora 16:00 pentru citirea moțiunii de cenzură depusă de USR PLUS și AUR pe 3 septembrie 2021, Președintele Camerei Deputaților Ludovic Orban și-a delegat atribuțiile sale vicepreședintelui, Florin Roman (PNL), pentru a-i permite să se concentreze asupra campaniei sale pentru președinția Partidului Național Liberal(PNL).

Ionuț Moșteanu (USR PLUS) a spus că, în absența președintelui Camerei Deputaților, sesiunea ar trebui condusă de Președintele Senatului Anca Dragu. Acest lucru a dus la un scandal în Camera Deputaților, Roman fiind luat cu forța cu forța de la microfon și înlocuit cu Dragu. în plus, copreședintele AUR George Simion a acuzat-o pe Alina Gorghiu de „încălcarea Constituției”, în timp ce ea l-a acuzat pe Simion pentru propriile sale acțiuni: „Uitați ce supărată este doamna Gorghiu”. Alina Gorghiu: „Urlați ca o maimuță”