Suceava (în , în germana veche sau medievală, i.e., Mittelhochdeutsch: Sedschopff) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Bucovina, România. Se află între Europa Centrală (mai ales din punct de vedere cultural și istoric în conceptul german Mitteleuropa) și cea de Est, precum și în regiunile istorice Bucovina și Moldova. Localitatea se află în sud-estul regiunii istorice Bucovina (cu excepția cartierului Burdujeni), respectiv nord-estul României. Orașul este situat în Podișul Sucevei, pe cursul râului cu același nume, la 21 km distanță de vărsarea în Siret. Municipiul Suceava este unul dintre cele mai vechi și importante orașe istorice ale României, datând din Evul Mediu (mai precis Evul Mediu târziu, din 1388), în prezent fiind tranzitat de drumul european E85 (DN2), care asigură legătura rutieră cu București, față de care se află la 432 km. Magistrala CFR 500 străbate orașul, care este nod feroviar, de aici desprinzându-se linia ferată către Transilvania.
Orașul Suceava a fost atestat documentar în anul 1388, în vremea în care domn al Moldovei era Petru al II-lea Mușat, cel care a mutat capitala de la Siret la Suceava. A îndeplinit rolul de capitală a Principatului Moldovei timp de aproape două secole, până în 1566. Istoria așezării se leagă de numele câtorva dintre cei mai cunoscuți domnitori ai Moldovei, precum Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare și Petru Rareș. Între raptul teritorial din 1774 și 1918, Suceava a fost un oraș comercial liber al Casei de Habsburg, ulterior situat în Imperiul Austriac, respectiv Austro-Ungaria, făcând parte din Regatul Galiției și Lodomeriei și, mai apoi, Ducatul Bucovinei (în ). În această perioadă, a îndeplinit rolul de localitate de frontieră austro-ungară cu Regatul României, mai precis cu Vechiul Regat. Totodată, Suceava a primit rangul de oraș comercial liber în timpul administrației austriece a Bucovinei (i.e., de-a lungul ultimelor secole ale Epocii moderne). Datorită diversității etnice, culturale și religioase dinaintea celui de-Al Doilea Război Mondial, în oraș locuind români, germani (mai precis germani bucovineni, un grup constitutiv al germanilor din România), evrei, armeni, polonezi, ucraineni, maghiari, slovaci și cehi, fiecare etnie cu preoți și biserici pentru fiecare rit, profesorul, numismatul și istoricul sucevean Rudolf Gassauer numea Suceava „o Austrie în miniatură”.
În secolul al XX-lea, orașul s-a extins prin înglobarea localităților limitrofe Burdujeni și Ițcani (în ), devenite ulterior cartiere. În perioada comunistă, a avut loc un amplu proces de industrializare a Sucevei, conducând la o creștere exponențială a populației de peste zece ori. Suceava a primit rangul de municipiu în anul 1968. La recensământul din 2011, municipiul a avut o populație de 92.121 de locuitori, fiind atunci al 23-lea cel mai mare centru urban al României. În cadrul recensământului populației din 2021 (amânat și efectuat în 2022 din rațiuni de pandemie de COVID-19), Suceava avea o populație de 84.308 locuitori. Astfel, conform recensământului respectiv, Suceava era atunci al 22-lea cel mai mare dintre orașele României. În 2023, conform Institutului Național de Statistică (INS), populația orașului se ridica la 119.694 de locuitori.
La nivel turistic, municipiul Suceava este recunoscut pentru fortificațiile medievale ale sale, mai precis bisericile/mănăstirile medievale (una dintre acestea fiind recunoscută de UNESCO ca World Heritage Site, mai exact biserica din Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou) precum și Cetatea de Scaun a Sucevei, unde se organizează anual un festival de artă medievală intitulat „Festivalul de Artă Medievală Ștefan cel Mare”. În trecut, tot în cadrul Cetății de Scaun a Sucevei a fost organizat un festival tematic de muzică rock intitulat Bucovina Rock Castle, care a atras de-a lungul timpului atât artiști autohtoni, cât și artiști străini (e.g., chitaristul olandez Jan Akkerman cu formația acestuia, anterior cunoscut datorită formației Focus, în anul 2015 sau formația scoțiană de classic rock Nazareth în anul 2014). Din anul 2022, festivalul tematic de muzică rock al orașului se intitulează Cetatea de Rock a Sucevei și și-a reînceput activitatea. Ediția din 2023 i-a avut invitați pe Celelalte Cuvinte și Kempes. Alt festival tematic de muzică rock (dar și heavy metal) al Sucevei este Bucovina Motorfest, organizat vara, mai precis în luna august. Totodată, în Suceava se organizează anual un festival de blues cunoscut ca Suceava Blues Festival (aflat la 14 ediții până acum), precum și unul de jazz, intitulat Suceava Jazz Fest, aflat la prima ediție în 2025. În trecut, un fost muzician faimos internațional, mai exact pianistul francez Richard Clayderman, a concertat pe Stadionul Areni în Suceava în 2009 în fața unui public de peste 12.000 de spectatori, cel mai numeros public de la concertele lui din România.
Alte nume în germana medievală (i.e., Mittelhochdeutsch) SedschopffHANS SCHULTBERGERS REISEBUCH. în în Hermann Adalbert Daniel: "Handbuch der geographie" ("Manual de geografie") (1866) în în Șoț în (Sučava) în (Suchava, Shchova, Sochov, Sichov, Suchov, Shechov)ՍՈՒՉԱՎԱՅԻ ՀԱՅԿԱԿԱՆ ՀՐԱՇՔԸ Miracolul armenesc al Sucevei
Geografie Localizare thumb|right|Vedere panoramică a centrului Sucevei la apus în vara anului 2010 dinspre Cetatea de Scaun a Sucevei
Municipiul Suceava se află în extremitatea nord-estică a României, în Podișul Sucevei, subdiviziune a Podișului Moldovei, la o altitudine medie de 325 metri. Localitatea se găsește la intersecția drumurilor europene E85 și E58, la distanțele de 432 km pe șosea și 450 km pe calea ferată de capitala țării, București.Constantin Cocerhan, Petre Spânu - „Potențialul Turistic Natural” („Arealul gravitează în jurul intersecției acestor coordonate. Zona menționată este așezată în partea cvasicentrală a Podișului Sucevei. Suceava, ca cel mai mare oraș al Bucovinei românești.”)
Luând Cetatea de Scaun a Sucevei ca punct de reper, zona Sucevei poate fi localizată după coordonatele 47°39′5″ latitudine N și 26°15′20″ longitudine E.
Municipiul Suceava este reședința și totodată cel mai mare centru urban al județului cu același nume, fiind localizat în partea central-estică a sa. Localitatea a fost declarată municipiu în anul 1968, fiind cel mai vechi municipiu dintre cele cinci care se găsesc pe teritoriul județului Suceava: Suceava (1968), Fălticeni, Rădăuți, Câmpulung Moldovenesc (1995) și Vatra Dornei (2000). De asemenea, Suceava reprezintă de departe principalul centru economic, social, politic și cultural al județului.
Orașul (cu excepția cartierului Burdujeni) se află în regiunea istorică Bucovina, fiind localitate de frontieră austro-ungară și al doilea centru urban al Bucovinei ca mărime și importanță după capitala Cernăuți.
Localitatea este situată pe cursul râului Suceava, afluent de dreapta al Siretului, la distanța de 21 km de vărsarea în Siret (lângă orașul Liteni) și 149 km de locul de izvorâre (Masivul Lucina din Obcina Mestecănișului). Râul separă vechiul oraș Suceava de cartierele suburbane Burdujeni și Ițcani și a determinat în timp configurația neobișnuită a reliefului urban al Sucevei, care include zone de deal (cu platouri și versanți), zone de luncă și două crânguri: Zamca și Șipote (ambele localizate în granițele orașului).
Teritoriul municipiului Suceava are o suprafață de aproximativ și se învecinează cu următoarele localități: comuna Șcheia (la vest), comuna Moara (la sud-vest), comuna Ipotești (la sud-est), orașul Salcea (la est), comuna Adâncata (la nord-est), comuna Mitocu Dragomirnei (la nord) și comuna Pătrăuți (la nord-vest).
Orașe apropiate Reședințele celorlalte județe, apropiate de județul Suceava, sunt situate la distanțe variabile de municipiul Suceava, astfel: Botoșani – 42 km; Piatra Neamț – 106 km; Bistrița – 200 km; Iași – 145 km; Bacău – 147 km; Vaslui – 216 km.
Față de celelalte municipii din județul Suceava, Suceava se află la următoarele distanțe: Fălticeni – 25 km; Rădăuți – 37 km; Câmpulung Moldovenesc – 70 km; Vatra Dornei – 110 km.
Orașele din județul Suceava se află la următoarele distanțe față de reședința județului: Gura Humorului – 37 km; Siret – 42 km; Solca – 50 km; Vicovu de Sus – 58 km; Dolhasca – 44 km; Liteni – 31 km; Salcea – 11 km; Cajvana – 32 km; Milișăuți – 26 km; Frasin – 44 km; Broșteni – 162 km.
Relief thumb|Dealul Șeptilici, pe care se găsesc ruinele Cetății Șcheia, văzut de pe drumul Ițcani–Șcheia Municipiul Suceava este situat în platforma Suceava-Bosanci, parte componentă a Podișului Sucevei și care face parte din Podișul Moldovei.
Aspectul caracteristic al reliefului Sucevei este cel al unui vast amfiteatru, cu deschidere spre valea râului Suceava, cu înălțimea maximă de 435 metri (dealul Țarinca) și cea minimă de 270 metri (în zona albiei râului Suceava).
Trăsăturile generale ale reliefului sunt în mare parte o consecință a litologiei și a structurii monoclinale. Litologia este dominată de depozitele sarmațiene care reflectă regimul de platformă cu succesiuni de straturi argilonisipoase, marne, gresii și calcare oolitice.
Relieful din zona orașului și din împrejurimi este foarte variat, cu o fragmentare sub formă de platouri, coline (cueste) și dealuri (Zamca – 385 metri; Viei – 376 metri; Mănăstirii – 375 metri; Țarinca – 435 metri) separate de văile râurilor și ale pârâurilor: Suceava, Șcheia, Târgului, Bogdana, Mitocu și Morii.
Orientarea generală atât a interfluviilor, cât și a văii Sucevei este nord-vest – sud-est, conform structurii geologice cu caracter monoclival. Pantele reliefului se prezintă destul de variat. Majoritatea lor, aproximativ 60% din suprafața teritoriului, sunt sub 3°, 25% din teritoriu cuprinde pante între 3° și 10°, iar 15% din teritoriu are pante peste 10°.
Principalele unități de relief din oraș și din zona înconjurătoare, de vârstă cuaternară, pot fi clasificate în trei mari grupe: platourile, larg vălurite, reprezentate prin dealul Zamca și dealul Cetății; cele sub formă de coline se întâlnesc numai în partea de sud-est a orașului; versanții deluviali (circa 25% din suprafață), apăruți ca urmare a dinamicii active a proceselor geomorfologice (alunecări de teren, eroziuni areolare și liniare), se întâlnesc mai ales în bazinul superior al văii râului Târgului, ei fiind versanții de vest și sud-est ai dealului Zamca și versantul drept al Sucevei; șesurile aluvionare, modelate sub forma unor trepte, au un caracter îmbucat.
Ele s-au detașat ca trepte prin adâncirea succesivă a albiei Sucevei astfel: o treaptă între 0 și 2 metri, inundabilă; o treaptă mai înaltă între 2 și 4 metri, inundabilă periodic; ultima treaptă între 4 și 7 metri, cea mai înaltă a șesului.
În afara acestor trei trepte ale șesului se pot delimita încă șase terase: terasa de 20–25 metri, în zona fostului abator Burdujeni; terasa de 60–70 metri, dealul Burdujeni; terasa de circa 100 metri, dealul Viei și dealul Mănăstirii; terasa de 130–140 metri, dealul Velniței; terasa de 150–160 metri, dealul Țarinca; terasa de 180–190 metri, dealul Căprăriei.
Hidrografie thumb|Râul Suceava, văzut de pe podul rutier ce face legătura între centrul Sucevei și cartierul Burdujeni Teritoriul județului Suceava aparține în întregime bazinului hidrografic al Siretului. Râul Suceava, principala apă curgătoare din perimetrul municipiului cu același nume, creează în dreptul orașului o albie largă, un culoar de 1,5 km lățime, în cea mai mare parte neinundabil, ca urmare a măsurilor de îndiguire și protejare a întregului spațiu afectat zonei industriale și de agrement. De-a lungul timpului, râul Suceava a suferit deplasări succesive către sud și sud-vest, lăsând în partea opusă vechi albii sub formă de terase.