Borșa

Borșa (în , în ) este un oraș în județul Maramureș, Transilvania, România, format din localitățile componente Băile Borșa și Borșa (reședința).

Este al treilea centru urban al județului din punct de vedere demografic, după municipiile Baia Mare și Sighetu Marmației.

Etimologie Etimologia numelui localității: din n.fam. Borșa (< n. pers. sl. Borša; sau din n. fam. Borș + suf. top. -a).Dorin Ștef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2016.

Prezența sufixului -a ne permite să emitem ipoteza că la originea oiconimului a stat un microtoponim local care a inclus antroponimul Borș (de genul *Cătunele lui Borș sau *Dealul lui Borș, devenit ulterior Borșa), dat fiind faptul că acest sufix e dat, în general, oiconimelor care provin din microtoponime.Dorin Ștef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Cluj-Napoca, Editura Casa Cărții de Știință, 2023.

Geografie Localizare thumb|right|250px|Borșa în Harta Iosefină a Comitatului Maramureșului, 1782-85 Borșa se află la 47°39′ latitudine nordică și 24°39′ longitudine estică. Altitudinea localității este la Valea Hotarului de 617 m, în centrul orașului de 673 m, iar în complexul turistic Gura Fântânii de 823 m.

Localitatea se întinde pe o suprafață de 47.482 ha. Lungimea localității de-a lungul șoselei care o străbate de la Valea Hotarului – de lângă pasajul de cale ferată, până la Gura Țibăului (Râul Țibău), măsoară 52 km, fiind una dintre cele mai lungi așezări din țară.

Relief Relieful zonei este muntos, foarte accidentat, cu pante repezi și diferențe mari de nivel. Înălțimile care se întâlnesc în zonă țin de trei formațiuni muntoase: Munții Rodnei, Munții Maramureșului și Munții Țibău. Acești munți înconjoară o depresiune și sunt așezați ca adevărate ziduri naturale de cetate.

La sud, hotarul orașului este mărginit de culmile Munților Rodnei, cu Vârful Pietrosul Rodnei (2303 m altitudine, cel mai înalt din Carpații Orientali și care desparte Borșa de județul Bistrița Năsăud), vârfurile Negoiescul Mare și Repezii.

La poalele vârfului Toroiaga (1929,9 m altitudine – vârf din Munții Maramureșului) este situat unul dintre cartierele orașului, Băile Borșa.

În partea de răsărit se află Munții Țibău, unde prin Râul Țibău orașul are hotar cu Bucovina, mai precis cu județul Suceava. În partea nordică, dincolo de vârful Toroiaga, localitatea are hotar cu Ucraina, iar spre N-V hotar cu Vișeul de Sus, de care este despărțit mai întâi de Valea Vaserului - Valea Răului, iar de comuna Moisei prin Izvorul lui Dragoș.

Căi de acces Căile de acces rutiere sunt reprezentate de DN18 (Baia Mare – Sighetu Marmației – Vișeu de Sus – Moisei – Borșa – Prislop, Maramureș – Șesuri) care face legătura peste Pasul Prislop cu DN17 (Suceava – Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei – Bistrița) și DN17C (care face legătura cu Bistrița, Năsăud și Dej)

Căile de acces aeriene (situate la distanță): Aeroportul Internațional Baia Mare - 150 km Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj - 170 km Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava- 200 km

Căile de acces feroviare sunt reprezentate de: Linia Vișeu de Jos – Vișeu de Sus - Borșa, prin care se conectează la Vișeu de Jos de linia Salva - Sighetu Marmației. Transportul de călători pe ruta Vișeu de Jos - Borșa este sistat actual din lipsă de călători. Calea ferată forestieră cu ecartament îngust care asigură accesul pentru exploatările din zona Vaser – Novat. Garniturile de tren sunt prevăzute cu vagoane pentru călători (vagoane platformă sau vagoane închise).

Istorie Prima atestare documentară a localității datează din 1353, când se menționează că făcea parte din domeniul Cuhea ce aparținea Bogdăneștilor (în jumătatea ajunsă, înainte de acest an, în stăpânirea lui Bogdan). După alte surse, prima atestare datează din 1365 (Bors).Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, București, Editura Academiei, 1967-1968.

În 1365, regele Ungariei, Ludovic I, confiscă domeniul Bogdăneștilor (inclusiv Borșa, sub numele Borș) și-l dăruiește Drăgoșeștilor (fiilor lui Sas: Balc, Drag, Dragomir și Ștefan), această danie fiind întărită în 1373 și 1384.Radu Popa, Biserica de piatră din Cuhea și unele probleme privind istoria Maramureșului în secolul XIV, în SCIV, tom XVII, nr.3/1966, p. 513

Numele Borșei reapare în documente la 20 iunie 1450, când în această posesie sunt introduși Nicolae și Luca, fiii lui Ștefan, și Nan, fiul lui Hotiko din Vișeu.I. Mihaly, Diplome maramureșene, Sighet, 1900,p. 350-353

Demografie

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Borșa se ridică la 27.711 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 27.611 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,01%), iar pentru 4,86% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,16%), cu o minoritate de romano-catolici (2,5%), iar pentru 5,01% nu se cunoaște apartenența confesională.

Stema localității Stema orașului Borșa se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, albastru, încărcat cu o bandă de argint, având deasupra ei o capră neagră mergând spre dreapta și flancată de doi brazi de argint. În partea inferioară se află o floare-de-colț de argint. Scutul este timbrat cu o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate.

Semnificația elementelor: Banda de argint sugerează pârtia de schi din localitate. Capra neagră și bradul evocă relieful și principalele bogății naturale ale zonei. Floarea-de-colț, regina florilor, se regăsește în flora locală. Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș. Hotărârea Guvernului nr. 666 din 7 august 2020 și publicată în Monitorul Oficial nr. 749 din 18 august 2020.

Administrație Orașul Borșa este administrat de un primar și un consiliu local compus din 19 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

Economie Fiind localitate monoindustrială de tip minieră în perioada comunistă, Borșa a fost afectată de dispariția acestei activități începând cu anii 2000. Pe plan local astăzi, activitățile economice principale pe plan local sunt exploatarea lemnului, construcțiile și turismul.

În prezent, în Borșa există peste 2.000 de societăți comerciale având activități diverse. În oraș funcționează în prezent 42 de firme ce exploatează și prelucrează lemnul (gatere și tâmplării), o carieră de piatră, o fabrică de prelucrare a fibrei de sticlă, două fabrici de peleți pentru foc, o stație de betoane, 8 depozite de materiale de construcții, 4 ateliere de strungărie, 5 autoservice-uri, 7 farmacii, 5 dispensare medicale, un spital, 6 bănci. Odată cu exodul de emigranți români în vestul Europei, peste 60% din populația orașului lucrează în străinătate în special Italia, dar și în alte țări precum Regatul Unit, Franța, Germania sau Spania.

Turism Turismul în zonă este dezvoltat, cu maxim hibernal al activității, datorită condițiilor existente pentru practicarea sporturilor de iarnă. Skiul poate fi practicat pe două pârtii pentru avansați (Telescaun și teleschi în zona Stiol) și una în Băile Borșa cu instalație nocturnă. În zona Pârtia Olimpică, Primăria Borșa construiește o nouă pârtie de schi, cu instalație de transport pe cablu și o instalație de Telegondolă Debraiabilă de 8 locuri. Există încă din perioada interbelică o trambulină de sărituri cu schiurile, unde până în anul 2000 se organizau concursuri internaționale. La finalul anului 2021 pârtia olimpică a fost deschisă publicului larg, dar momentan se află încă în teste. În perioada de vară drumețiile au ca puncte de interes: Cascada cailor, cariera de piatră – în zona Complexului Turistic, vârfurile Pietrosul Rodnei, Lacul Iezer, cabana meteorologică, lacul Stiol, vârful Toroioaga și Căldarea Puzdrele. În Pasul Prislop se poate vizita cimitirul eroilor datând încă din primul război mondial cât și monumentul Preluca Tătarilor, zidit în cinstea localnicilor care au alungat hoardele tătare din Borșa în anul 1717. În Baia Borșa pot fi vizitate izvoarele cu apă minerală, sau zona Fântâna Stanchii situată chiar pe granița statului cu Ucraina.

Obiectivele turistice din Borșa fiind:

Lacul Iezer (lac glaciar având forma României) Vârful Pietrosul Rodnei (cel mai înalt vârf din Carpații Orientali) Lacurile Buhaescu (o salbă de 3 lacuri glaciare, cel mai adânc având 8 metri) Mănăstirea Pietroasa Gârle (este un ansamblu monahal construit în mare parte din lemn, păstrând specificul construcțiilor din Maramureș unde slujesc cele 13 măicuțe și preotul mănăstirii) Monumentul Eroilor este un ansamblu de 3 obeliscuri amplasate lângă vechiul spital militar din zona gării din Borșa, pe strada Eroilor. A fost construit la începutul anului 1918, În locul respectiv au fost înhumați 152 de eroi care au murit în luptele din Primul Război Mondial în operațiunile militare din Munții Rodnei și Munții Maramureșului. Biserica de lemn Sfinții Apostoli Mihail și Gavril (este singura biserică de lemn din România care are pictura realizată direct pe pereții din lemn. Fiind monument istoric, aceasta face parte din Patrimoniul Național, fiind construită la mijlocul secolului XVIII) Biserica de piatră Sfântul Ilie (este cea mai veche biserică din zidărie din Borșa, construită în secolul XIX, și face parte din anul 2012 din Patrimoniul Național) Vechile exploatări miniere din zona Bălășina (datează din anii 1800 când se exploata aur și argint de către o companie austriacă sub comanda generalului Mainz. Există și vechiul drum pe care se transporta minereul din Borșa în Iacobeni în dăsăgi agățate pe șeaua catârilor, cunoscut ca și "Drumul lui Mainz" având o lungime de 65 de km) Apele minerale naturale carbogazoase cunoscute sub numele de "Borcuturi" (se găsesc în toată Borșa, cu preponderență pe valea Cislei, dar și pe văile Fântâna, Birț și Cercănel) Cascada Cailor (este cea mai mare cădere de apă din România, cu o înălțime de peste 90 m, situată în Parcul Național Munții Rodnei. Este cel mai vizitat obiectiv turistic din Maramureș, cu peste 70.000 de turiști anual) Lacul Știol (este un lac glaciar situat la poalele Vârfului Gărgălau, la altitudinea de 1500 m, de aici izvorând râul Bistrița. Are cea mai curată apă și cea mai rece dintre toate lacurile din Borșa) Mănăstirea Prislop (este un ansamblu monahal care cuprinde mai multe construcții, situată exact în Pasul Prislop. A fost construită de borșenii plecați peste hotare la muncă, dar cel mai mult a fost finanțată și construită chiar cu propriile mâini de către Timiș Dumitru zis Tuța, care și-a dedicat întreaga viață și toate economiile pentru realizarea acestui obiectiv) Pasul Prislop (este cel mai înalt pas rutier din România, 1416 m, situat la granița dintre Maramureș și Moldova, este locul pe unde au trecut Dragoș Vodă și Bogdan Vodă, întemeietorii Moldovei. Aici găsiți cel mai frumos peisaj din România. De aici puteți vedea în toate cele 4 zări, la vest Maramureșul, la sud Ardealul, la est Bucovina și la nord Ucraina) Monumentul Tătarilor (este un monument ridicat în cinstea borșenilor care au luptat cu vitejie împotriva hoardelor tătare în anul 1771, când câteva sute de borșeni, conduși de Popa Lupu Șandru, au învins o oaste de tătari de peste 10.000 de suflete. Este amplasat la urcarea spre Pasul Prislop în zona numită Preluca Tătarilor) Telescaunul din Complex (este cea mai veche instalație de transport pe cablu de tip telescaun de două locuri de fabricație românească, funcțională. A fost pusă în exploatare din anul 1986, și de atunci a funcționat neîntrerupt timp de 30 de ani. Ea face legătura între Complexul Turistic din Borșa și platoul Runc, în apropierea Cascadei Cailor)