Suceava este un județ în nordul regiunii istorice și geografice Moldova, estul Maramureșului și nord-estul Transilvaniei din România la granița cu Ucraina, cea mai mare parte a sa fiind constituită din sudul Bucovinei. Reședința județului este municipiul Suceava, unul dintre cele mai vechi orașe istorice ale României și una dintre fostele capitale ale Principatului Moldovei. Județul Suceava este al doilea cel mai mare județ al României ca suprafață după Județul Timiș, având o suprafață totală de 8.553 km². De asemenea, județul Suceava este al șaptelea județ ca populației în România cu o populație stabilă de 642.551 locuitori, conform recensământului din 2021 (amânat și efectuat în 2022 din cauza pandemiei de COVID-19 în România), având o densitate a populației de 75 de locuitori pe kilometru pătrat.
Geografie Două treimi din județ se află în partea sudică a regiunii istorice Bucovina, în timp ce restul include teritorii din vestul Moldovei propriu-zise. În ceea ce privește suprafața totală, județul se întinde pe o suprafață de 8.553 km², al doilea ca mărime după județul Timiș din România.
Partea vestică a județului este formată din munți din grupa Carpaților Orientali: Munții Rodnei, Munții Rarău, Munții Giumalău și Obcinele Bucovinei, acestea din urmă cu înălțimi mai mici. Înălțimea județului scade spre est, cu cea mai mică înălțime pe valea râului Siret. Râurile care traversează județul sunt râul Siret cu afluenții săi: râurile Moldova, Suceava și Bistrița.
Județul Suceava se învecinează cu următoarele alte unități teritorial-administrative:
Ucraina la nord - Regiunea Cernăuți; La sud - județul Mureș (sud-vest), județul Harghita (sud) și județul Neamț (sud); Județul Botoșani la est și județul Iași la sud-est; Județul Maramureș la nord-vest și județul Bistrița-Năsăud la vest.
Principalele cursuri de apă sunt Siretul (între graniță și Lespezi), Suceava, Moldova (cursul superior și mijlociu) și Șomuzul Mare. Principalele lacuri sunt Dragomirna (lac de acumulare), Fălticeni și Horodniceni (iazuri). Principalele vârfuri muntoase sunt varful Omu Suhard (1932m). vf. Pietrosul Bistriței (1791m), vf. Giumalău (1857m) și vf. Rarău (1651m).
Istorie În actualele sale granițe, județul Suceava a fost înființat în 1968, dar existența sa istorică este mult mai veche: a existat deja, mai mare decât în prezent, în cadrul Moldovei medievale (ținutul Sucevei) între 1359 și 1774, iar apoi, mai mic decât în prezent, în cadrul Regatului României între 1918 și 1947 și al Republicii Populare Române (RPR), între 1948 și 1952.
De la jumătatea secolului al XIV-lea, actualul județ Suceava a fost nucleul Principatului Moldovei, având ca reședință orașul Suceava din 1388. Voievodul Ștefan cel Mare și succesorii săi pe tronul Moldovei au construit aici mănăstiri, a căror faimă se datorează conservării excepționale a frescelor nu numai în interior, ci și în exterior: Moldovița, Humor, Sucevița, Arbore, Pătrăuți, Probota, Suceava și Voroneț. Cu frescele lor policrome, aceste mănăstiri reprezintă una dintre comorile culturale ale României moderne și o sursă esențială de venit pentru Biserica Ortodoxă Română (BOR).Șapte dintre cele mai reprezentative aceste mănăstiri/monumente ecleziastice sunt incluse pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
În următoarele patru secole, teritoriul actualului Județ Suceava a făcut parte din Voievodatul Moldovei, vasal al Imperiului Otoman. A căzut frecvent victimă invaziilor străine, la mâna țarilor, cazacilor, polonezilor, rușilor în 1769 și austriecilor în 1774. Tratatul austro-otoman din 4 mai 1775 a permis Imperiului Habsburgic, mai târziu Imperiul Austriac respectiv Austro-Ungaria, să ocupe și să administreze acest teritoriu până în 1918.
În timpul Primului Război Mondial, aici au avut loc mai multe bătălii între armatele austro-ungare, germane și rusești, iar armata rusă a fost în cele din urmă permanent izgonită în 1917, în timpul Revoluției Ruse. La sfârșitul războiului, Austro-Ungaria s-a destrămat, iar regiunea a fost revendicată de români, care au proclamat reunirea ei cu restul teritoriului Moldovei în cadrul noii Românii, fapt oficializat în anul următor prin Tratatul de la Saint-Germain-en-Laye din 1919. În acel moment, județul a fost redus la un mic teritoriu în jurul orașului Suceava, corespunzând cu Kreis von Sutschawa (i.e., Județul Suceavei, literalmente în traducere din limba germană) creat de ocupanții austrieci.Philippe Henri Blasen in : Analele Bucovinei, 1/2014 Ulterior în timpul Regatului României, a fost creat Ținutul Suceava care a existat între 1938 și 1940.
În timpul reformelor teritoriale ale României comuniste, județul Suceava a fost desființat în 1952, iar în 1968 a fost reînființat și extins considerabil. Pe acest teritoriu, lupta rezistenței anticomuniste împotriva dictaturii partidului unic a continuat până în 1954.Résistance paysanne et maquis en Roumanie de 1945 à 1965, Georges Diener. Județul Suceava și-a recăpătat instituțiile democratice (prefect, consiliu județean ales) după căderea dictaturii comuniste din decembrie 1989 în urma Revoluției Române.
Demografie
Conform recensământului din 2011, populația județului Suceava era de locuitori și avea următoarea componență etnică:Rezultatele finale ale Recensământului din 2011:
Români - 92,6% Romi - 1,91% Ucraineni (inclusiv huțuli) - 0,93% Polonezi - 0,3% Ruși lipoveni - 0,27% Germani (germani bucovineni, țipțeri și germani regățeni) - 0,11% Alte comunități etnice - 0,2% Etnie necunoscută - 3,65%
Anul Perioada istorică Stat Populația județuluiInstitutul National de Statistica din Romania, "Populația la recensămintele din anii 1948, 1956, 1966, 1977, 1992 și 2002" 1930 Perioada interbelică Regatul României 121.327 1941 Al Doilea Război Mondial 128.924 1948 România comunistă Republica Populară Română (RPR) 439.751 1956 507.674 1966 Republica Socialistă România (RSR) 572.781 1977 633.899 1992 România postdecembristă România 701.830 2002 688.435 2011 634.840 2022 642.551
Multe localități din Județul Suceava au terminația „ți” (e.g., Rădăuți, Milișăuți, Pătrăuți, etc.). Terminația indică la plural locuitorii unui sat sau oraș. Același tip de terminații se regăsesc și la aromâni, în sudul BalcanilorPeter Atanasov, Starea actuală a meglenoromânilor. Meglenoromâna – un idiom pe cale de dispariție. Memoria ethnologica, nr. 52 - 53, iulie - decembrie 2014 ( An XIV ), p. 33 dar și în Ucraina, în zone la nord sau la sud de Nistru (e.g., Cernăuți, Cudrinți, Miliuți, Biliuți, etc).
Turism
Suceava este al zecelea și ultimul județ de pe traseul turistic Via Transilvanica, care începe în Județul Mehedinți, străbate Munții Carpați și Podișul Transilvaniei, și se încheie la Mânăstirea Putna.
Principalele atracții turistice ale județului sunt:
Orașul Suceava cu fortificațiile sale medievale; Bisericile pictate din nordul Moldovei și mănăstirile lor, mai precis: Mănăstirea Voroneț; Mănăstirea Putna; Mănăstirea Moldovița; Mănăstirea Sucevița; Mănăstirea Bogdana din Rădăuți; Mănăstirea Humor; Mănăstirea Arbore; Mănăstirea Probota; Mănăstirea Dragomirna; Mina de sare medievală de la Cacica (); Rețeaua de trenuri cu aburi cu ecartament îngust, Mocănița, construită în perioada austriacă, în comuna Moldovița și în alte zone rurale ale județului; Stațiunea Vatra Dornei; Orașele Rădăuți, Fălticeni, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului și Siret.
Heraldică Stema județului Suceava a fost adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 30 septembrie 1998 și publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998. Se compune dintr-un scut albastru cu trei piscuri de munte, pe cel din mijloc aflându-se o cruce, totul de aur; crucea este sprijinită de doi lei de argint, limbați roșu, afrontați, sprijinindu-se cu labele inferioare pe câte un pisc și ținând în labele superioare o coroană voievodală de aur. Evocă cadrul natural în care s-a ctitorit cetatea de scaun a voievozilor Moldovei și atestă statornicia organizării statale. La data de 19 noiembrie 2025 Consiliul județean Suceava a deschis procedura de schimbare a stemei înapoi la cea folosită în perioada interbelică.
Politică și administrație
thumb|Palatul Administrativ din Suceava, fotografiat în primăvara anului 2026, sediul Consiliului Județean Suceava și al Prefecturii Suceava, ridicat între anii 1903–1904 după planurile arhitectului austriac Peter Paul Brang.
Județul Suceava este administrat de un consiliu județean format din 36 consilieri județeni și un președinte de consiliu județean.
2024–prezent În urma alegerilor locale din 2024, consiliul județean Suceava este prezidat de Gheorghe Șoldan de la Partidul Social Democrat (PSD), iar componența politică a consiliului județean (CJ) este următoarea:
2020–2024 thumb|Culoarea politică a primarilor din județul Suceava după ce au avut loc alegerile locale din 2020.
În urma alegerilor locale din 2020, consiliul județean Suceava a fost prezidat de de la Partidul Național Liberal (PNL), iar componența politică a consiliului județean (CJ) a fost următoarea:
2016–2020 În urma alegerilor locale din 2016, consiliul județean Suceava a fost prezidat de de la Partidul Național Liberal (PNL), iar componența politică a consiliului județean (CJ), atunci cu 37 de consilieri județeni, a fost următoarea:
2012–2016 thumb|Culoarea politică a primarilor din judetul Suceava după ce au avut loc alegerile locale din 2012.
În urma alegerilor locale din 2012, Cătălin Nechifor de la Uniunea Social-Liberală (USL), reprezentând Partidul Social Democrat (PSD), a fost ales președintele consiliului județean (CJ) Suceava. De asemenea, consiliul județean Suceava a avut următoarea componență politică:
Partid Consilieri județeni Componența consiliului județean Uniunea Social-Liberală (USL) 18 Partidul Democrat Liberal (PDL) 15 Partidul Poporului – Dan Diaconescu (PP-DD) 3
2008–2012 În urma alegerilor locale din 2008, consiliul județean Suceava a fost prezidat de Gheorghe Flutur de la Partidul Democrat Liberal (PDL), iar componența politică a consiliului județean (CJ) a fost următoarea:
Partid Consilieri județeni Componența consiliului județean Partidul Democrat Liberal (PDL) 18 Partidul Social Democrat (PSD) 14 Partidul Național Liberal (PNL) 4
Președinți de consiliu județean și prefecți Lista președinților consiliului județean din 1992: Lista președinților Consiliului Județean Suceava
Lista prefecților din 1990: Lista prefecților județului Suceava
Diviziuni administrative
Județul este format din 114 unități administrativ-teritoriale: 5 municipii, 11 orașe și 98 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Suceava.
Personalități thumb|350px|right|Bucovina de Sud în cadrul județului Suceava
Ștefan cel Mare, domnitor al Moldovei, om de stat Anca Simona Maierean, din comuna suceveană Comănești, care a devenit prima femeie din România care a zburat cu un avion supersonic militar, de tip MIG 21 Lancer. Anastasie Crimca, mitropolit, ctitorul Mânăstirii Dragomirna Ion Nistor (1876-1962) – istoric, profesor universitar la Universitățile din Viena, Cernăuți și București, rector al Universității din Cernăuți, membru al Academiei Române (1911), director al Bibliotecii Academiei Române, fruntaș al Partidului Național Liberal, fost ministru de stat, reprezentând Bucovina, apoi, succesiv, ministru al Lucrărilor Publice, al Muncii și, în final, al Cultelor și Artelor. Dosoftei Barilă, cărturar , mitropolit , poet și traducător Ion Grămadă, scriitor Ludwig Adolf Staufe-Simiginowicz, scriitor